CCR amână, din nou, decizia cu privire la pensiile magistraților din lipsă de cvorum. Următoarea ședință, pe 16 ianuarie

Ședința de la Curtea Constituțională s-a încheiat. Judecătorii nu au putut delibera pe tema legii privind pensiile de serviciu din cauza lipsei de cvorum, fiind prezenți doar cinci din nouă magistrați în sală. Astfel, s-a stabilit că următoarea ședință va fi vineri, 16 ianuarie.

UPDATE 14:15 Ministrul Justiţiei afirmă că nu s-a solicitat oficial studiul de impact

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat luni, 29 decembrie, după ce Curtea Constituțională a amânat pentru a treia oară luarea unei decizii în cazul legii privind pensiile magistraților, că Ministerul Justiției nu a primit nicio solicitare oficială privind realizarea unui studiu de impact. Totodată, demnitarul a subliniat că judecătorii constituționali au la dispoziție „toate instrumentele necesare” pentru a analiza dacă actul normativ respectă prevederile Constituției.

Invitat la Digi 24, Radu Marinescu a precizat că, până în prezent, ministerul pe care îl conduce nu a fost contactat în mod oficial pentru a contribui cu un astfel de document.

„Nu cunosc nimic despre un studiu din impact. Oficial nu am primit nimic şi nu ştiu despre ce impact ar fi vorba şi despre ce fel de studiu. Ministerul Justiţiei nu participă la aceste proceduri de la CCR, care analizează, practic, o sesizare de neconstituţionalitate promovată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest moment, dezlegările care se fac sunt pe probleme de conformitate cu Constituţia ale legii”, a explicat ministrul.

Acesta a mai arătat că Ministerul Justiției este dispus să ofere orice informații care intră în competența sa, în eventualitatea în care Curtea Constituțională sau o altă instituție ar formula o solicitare clară și oficială în acest sens.

„Dacă ni se va solicita ceva concret, ce anume şi în ce măsură intră sau nu în competenţele noastre, vom vedea. Dacă intră în competenţele noastre, vom furniza toate informaţiile necesare, dacă ni se va cere acest lucru. Noi acţionăm cu bună-credinţă şi în cooperare loială cu instituţiile statului”, a afirmat Radu Marinescu.

În ceea ce privește rolul Curții Constituționale, ministrul a insistat asupra independenței judecătorilor CCR și asupra responsabilității acestora de a decide exclusiv pe baza Constituției. El a arătat că, odată numiți, judecătorii constituționali nu mai pot fi influențați politic, indiferent de autoritatea care i-a desemnat.

„Judecătorii, odată numiţi la Curtea Constituţionlă, prin acest mecanism care are o compenentă politică, pentru că sunt numiţi de către Cameră, de către Senat, de către preşedinte, dar, odată ajunşi acolo, au obligaţia de nerecunoştinţă, aceea de a fi total independenţi. Adică ei nu mai pot fi revocaţi, adică asupra lor nu se pot exercita niciun fel de mecanisme de altă natură, în consecinţă, este răspunderea fiecăruia dintre ei şi a lor ca organism jurisdicţional pentru ceea ce fac şi pentru soluţiile pe care le pronunţă”, a explicat Marinescu.

Întrebat dacă judecătorii Curții Constituționale sunt „total independenți”, ministrul a evitat o evaluare directă, subliniind limitele competențelor Ministerului Justiției în raport cu această instituție.

„Mi-e greu să comentez asupra abilităţii unui organism care nu intră în sfera noastră de compentenţă şi asupra căruia Ministerul Justiţiei nu are niciun fel de atribuţii”, a mai spus Radu Marinescu.

Pe de altă parte, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici la termenul de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru a fi luată o decizie în cazul sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților.

Ea a explicat că documentul solicitat de o parte dintre judecătorii care au părăsit ședința este un studiu de impact, specific etapei de adoptare a actelor normative, dar care nu reprezintă un criteriu determinant în controlul de constituționalitate.

„E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a transmis președinta CCR.

UPDATE 13.00  Transcrierea declarației de presă susținute de  președinta Curții Constituționale a României

„Bună ziua! Doar o scurtă declarație astăzi cu privire la modul în care funcționează Curtea Constituțională, obligatoriu în prezența tuturor celor 9 judecători, dar dacă plenul nu se poate întruni în deplinătatea sa, este necesară prezența a două treimi din numărul judecătorilor. În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață. Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul.

Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.

Pentru că am constatat (...) în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri,(...) trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2000. Nu e o noutate și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.

Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza constituționalității legilor, dar aceasta este jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.

Merg cu speculația mai departe, dacă vreți, și avansez ipoteza unui posibil reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar.

Prin urmare, şi aici mă opresc, următorul termen, în continuarea deliberărilor noastre, a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la orele 10:00.

Vă mulțumesc frumos. Urări de an bun, cu sănătate, la mulți ani tuturor!”, a declarat  președinta CCR, Simina Tănăsescu.

UPDATE Ministrul Apărării critică amânarea ședinței privind pensiile magistraților: „Judecați și asumați-vă”

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a reacționat dur după ce ședința Curții Constituționale a României (CCR) privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată din cauza lipsei de cvorum. 

„CCR, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc!”, a transmis Radu Miruță, pe Facebook. 

UPDATE Ministrul Justiției, după a treia amânare la CCR: „Curtea Constituțională este un organism politico-jurisdicțional independent”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat la Digi24 că Ministerul Justiției nu are nicio atribuție în procedurile Curții Constituționale, după ce ședința CCR privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru a treia oară, din cauza lipsei cvorumului.

Întrebat despre refuzul celor patru judecători de a intra în sala de deliberare, Marinescu a evitat să comenteze direct situația, subliniind că explicațiile trebuie să vină exclusiv din partea Curții Constituționale.

„Cea mai bună lămurire trebuie să vină din partea Curții Constituționale și să se explice de ce s-a întâmplat acest lucru, de ce s-a amânat din nou. Curtea Constituțională este un organism politico-jurisdicțional care nu intră în sfera autorității judecătorești și cu atât mai puțin în sfera de competență a Ministerului Justiției”, a declarat ministrul.

Întrebat dacă există o legătură între faptul că judecătorii care au părăsit sala sunt susținuți de PSD și blocajul creat, Radu Marinescu a respins ideea unor influențe politice directe, invocând independența constituțională a judecătorilor CCR.

„Odată ajunși acolo, au obligația de nerecunoștință, ca să spun așa, adică au obligația de a fi total independenți și nu mai pot fi revocați. Este răspunderea fiecăruia dintre ei și a lor în ansamblu pentru ceea ce fac și pentru soluțiile pe care le pronunță”, a afirmat el.

În legătură cu informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora judecătorii CCR ar fi cerut un studiu de impact de la Ministerul Justiției, Marinescu a precizat că nu a fost primită nicio solicitare oficială.

„Nu am primit absolut nimic și nu știu despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu. Oficial, Ministerul Justiției nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, a spus ministrul.

Acesta a adăugat că, în cazul unei cereri oficiale, instituția pe care o conduce va acționa „cu bună-credință și în cooperare loială cu instituțiile statului”, dacă solicitarea va intra în competențele sale.

Întrebat despre riscul pierderii fondurilor europene și despre blocajul creat în contextul deficitului bugetar, Radu Marinescu a pasat responsabilitatea exclusiv Curții Constituționale.

„Ca membru al Guvernului, pot spune că ne-am făcut datoria. Ministerul Justiției a fost co-inițiator al proiectului, legea a fost adoptată. Componenta guvernamentală și parlamentară și-au îndeplinit menirea. Acum chestiunea este în terenul acestui organism politico-jurisdicțional, care acționează independent și își asumă răspunderea”, a declarat ministrul.

UPDATE Petre Lăzăroiu: Dacă nu sunt nouă judecători, nu se ține ședința

Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale a României, a declarat în direct la Digi24 că este „fără precedent” ca plenul CCR să respingă cererea de amânare formulată de judecători în dosarul pensiilor speciale ale magistraților.

„Am stat aproape 11 ani în Curte. N-a existat o situație în care trei judecători să ceară amânare și plenul să nu fie de acord. Deci este fără precedent. Asta este regula, nu se poate. Dacă trei judecători cer amânare, este obligatoriu”, a explicat Lăzăroiu.

Fostul judecător a comentat și asupra conținutului legii: „Legea are multe probleme, dar nu asta este important. Important este să se hotărască”. El a subliniat că proiectul este discriminatoriu, deoarece vizează doar pensiile magistraților, ignorând alte categorii de pensii de serviciu: „Este o discriminare care se vede”.

Lăzăroiu a mai punctat problema cuantumului pensiei: „O altă problemă este pensia în sine, care se spune că ar fi de 70% după proiecția domnului Bolojan, când de fapt este 50%. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu era 50%, era spre 60%. Peste tot în lume, pensiile magistraților sunt mai mari decât ale celorlalte categorii de pensionari”.

Fostul judecător a explicat și modul în care se iau deciziile în CCR: „Dacă din acest punct de vedere rezultă un fapt care duce la o concluzie, la o soluție, și acest punct de vedere nu este așteptat și nu se vede, se forțează practic adoptarea unei soluții care să convină unei părți, adică a celor cinci. Ceilalți cinci… nici asta nu este corect. Acolo lucrurile se discută, se negociază, dacă vreți, dar nu așa.”

Referindu-se la negocierile interne ale Curții, Lăzăroiu a explicat că acestea nu sunt comerciale, ci juridice: „Nu e vorba de o negociere în sens comercial. Acolo se aduc argumente și contraargumente. Practic, când eram în dubiu asupra unei soluții, ne luptam, și nu vă spun cât de tensionați eram, dar după ce adoptam soluția, puteam să mergem la o bere împreună.”

Fostul judecător a mai amintit că ultima amânare semnificativă a avut loc în 2018, într-un caz care îl viza pe Liviu Dragnea, și atunci procesul a decurs fără probleme, subliniind caracterul excepțional al situației actuale.

Neprezentarea, echivalentă cu autodemisia

Profesorul Valerius M. Ciucă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a declarat că boicotul judecătorilor CCR este „echivalent cu autodemisia”: „Dacă, în deliberare, un judecător nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Deliberările amânate cer redeschidere de dezbateri obligatorii. Procesul nu este un izvor de misterii, ci un dialog juridic legitim.”

Profesorul Ciucă a explicat că gestul celor patru judecători încalcă o regulă esențială a procedurii judiciare – aceea că incidentele procesuale nu pot fi soluționate fără participarea părților – și că aceștia se află „în afara ordinii constituționale și a normelor universale”. 

„Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicțional, este echivalentă cu autodemisia. Pe cale de consecință, cei patru nu mai pot vota nimic în mod valid în cadrul CCR. S-au auto-demis!!! Et punctum”, a scris acesta. 

Profesorul califică gestul drept o „dezerțiune instituțională”, subliniind că dizidența sau opiniile separate sunt legitime într-o instanță, însă „niciodată dezerțiunea”, pe care o compară cu trădarea în cazul comandanților militari.

„Un judecător care neagă deliberării, momentul suprem al oricărei judecăți, valoarea-i ontologică, de formatoare de drept, își pierde, ipso facto, această nobilă calitate”, a completat el. 

Și alți juriști au reacționat dur. Fostul judecător Cristi Danileț a comentat că „cultura juridică și responsabilitatea publică lipsesc multor juriști”, iar „onoarea și datoria profesională sunt sintagme necunoscute multora”.

Acest boicot survine după ce Curtea a amânat anterior pronunțarea în cazul Legii pensiilor magistraților, invocând lipsa cvorumului, și intensifică tensiunile în jurul celei mai recente reforme legislative privind pensiile din sistemul judiciar.

Pentru a putea fi pronunțată o soluție, este necesară prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători constituționali. Legea contestată modifică atât modul de stabilire a cuantumului pensiei, cât și condițiile în care magistrații se pot pensiona.

Potrivit unui comunicat al Curții Constituționale, „Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”.

Curtea Constituțională a mai amânat pronunțarea în acest caz de două ori. La 10 decembrie, CCR a amânat luarea unei decizii asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), stabilind un nou termen pentru duminică, 28 decembrie.

La ședința de duminică, patru judecători ai CCR susținuți de PSD au ieșit din sală în timpul unei pauze și nu s-au mai întors, fapt care a făcut imposibilă deliberarea. Curtea este formată din nouă membri, iar pentru pronunțarea unei decizii este necesară prezența a minimum șase judecători.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că se aștepta ca ședința de duminică să nu ducă la nicio soluție. „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (...) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a afirmat Zegrean, remarcând că, în actuala componență a Curții, dezbaterile durează mult.

În schimb, profesorul de drept Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susținut că neprezentarea unui judecător în deliberare este echivalentă cu autodemisia. Acesta a afirmat că cei patru judecători care au părăsit sala „nu mai pot vota nimic valid în cadrul CCR”.

„Dacă, în deliberare, un «judecător» nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea. Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicţional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecinţă, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituţionale şi în afara normelor universale”, a scris pe Facebook Valerius M. Ciucă, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În 5 decembrie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Ce reclamă magistrații ICCJ

Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, fiind invocată condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”.

Magistrații mai susțin că Executivul nu a justificat invocarea condițiilor economice care ar fi impus adoptarea urgentă a legii, lipsind datele privind impactul economic pentru anii următori.

De asemenea, ICCJ reclamă lipsa de claritate și previzibilitate a legii, utilizarea unor termeni juridici inexistenți și nedefiniți, precum și afectarea principiului securității juridice prin modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală.

„Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii ICCJ.

Instanța supremă susține și existența unei „discriminări evidente” între categoriile de pensii de serviciu, magistrații fiind singurii cu statut garantat constituțional, dar tratați mai defavorabil.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, afirmă magistraţii.

Aceștia mai arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” și încalcă independența justiției, fiind incompatibilă cu standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și ale CCR.

Ce prevede legea

Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la sistemul public de pensii, cu instituirea vârstei minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, condiția unei vechimi de cel puțin 35 de ani în muncă și creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafonarea pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Proiectul mai restrânge acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei doar la persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.

Guvernul și-a angajat răspunderea pe acest proiect în 2 decembrie, după ce prima formă a legii a fost declarată neconstituțională de CCR, în 20 octombrie, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Noua formă a legii a primit aviz negativ din partea CSM.