Bătaie pe posturile de rezervişti din Armată. Soldele au ajuns extrem de atractive

Ministerul Apărării a triplat soldele rezerviştilor voluntari, iar acestă măsură a avut efecte imediate, la birourile de recrutare înregistrându-se peste trei candidaţi pe un post liber.

După mai mulţi ani în care a încercat fără succes să recruteze rezervişti voluntari, Ministerul Apărării Naţionale se confruntă acum cu un aflux mare de candidaţi pentru ocuparea acestor funcţii. Acest lucru s-ar datora măririi soldelor rezervate pentru aceşti militari.  

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spune că, în prezent, un rezervist poate câştiga circa 3.000 de lei în perioada în care face instrucţie, fiind modificată legea care prevedea indemnizaţii mai mici. 

El adaugă că există şi un alt tip de voluntariat, pentru cei cu vârste între 18 şi 35 de ani care vor să facă stagiul militar voluntar. 

„Avem două sisteme de voluntariat – este, credem, una din soluţiile viitoare pentru resursa activă din zona rezervei umane pentru apărarea României. Unul este cel de rezervişti voluntari, aceştia fac un stagiu de pregătire în jur de trei sau patru luni de zile şi apoi primesc o indemnizaţie, de exemplu, pentru perioada când sunt la instruire; înainte, prin prima lege – noi am modificat această lege acum –, era destul de mică, undeva în jur de 1.500 de lei era aceasta”, a declarat Vasile Dîncu. 

El a menţionat că mărirea indemnizaţiei a avut urmări imediate. „În acest moment, undeva în jur de 3.000 de lei (cu toate sporurile aferente - n.red.) poate să câştige un rezervist în perioada în care face instrucţie şi o sumă destul de importantă, cred că undeva în jur de 1.500 de lei (când stau acasă - n.red.), plus alte drepturi pe care le pot obţine, de exemplu asigurări de sănătate, care sunt foarte importante, sunt beneficii importante… şi, ca un efect, aş putea să spun următorul lucru: am avut anul acesta o rezervă de locuri neocupate de anul trecut, din 2021, de 444 de locuri pentru rezervişti şi avem în acest moment 1.400 de dosare. Deci, a devenit mult mai atractivă şi vom putea alege cel puţin acest număr care ne trebuia pentru perioada anului trecut”, a arătat ministrul Apărării. Conform unor surse militare, cele 444 de locuri de rezervişti voluntari – maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi – sunt disponibile în unităţi militare din 15 judeţe: Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea şi Vrancea. 

10.000 de rezervişti în 4-5 ani  

Vasile Dîncu a mai explicat că există şi un alt tip de voluntariat, pentru cei între 18 şi 35 de ani, care vor să facă stagiul militar voluntar. „Aceştia pot să facă un stagiu şi după aceea rămân cu această pregătire, în timpul stagiului pot să primească o indemnizaţie, nu am stabilit încă acest lucru, suntem în studiu, suntem cu un proiect de lege pe care îl vom lansa săptămânile viitoare, au şi diferite drepturi, beneficiază de pregătire militară şi evident că au o cale directă în care se pot angaja apoi în zona soldaţilor profesionişti. (…) În viitorii 4-5 ani ne gândim să aducem în zona aceasta de rezervă activă a Armatei în jur de 10.000 de voluntari pe această cale şi credem că vom reuşi să facem acest lucru pentru că şi aceste situaţii, situaţia asta din Ucraina şi această nesiguranţă a noastră, pe foarte mulţi i-au incitat nu numai să-şi ia paşapoarte, ci pe unii i-au incitat să facă pregătire militară, pentru că li s-a activat şi sentimentul patriotic”, a susţinut Dîncu. 

Eroare de strategie  

Conform unor date, în acest moment, România are 70.000 de militari activi, dar numai 60.000 în rezervă, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză. Analistul militar Aurel Cazacu spune că avem un număr mic de rezervişti din cauza unei erori strategice a celor care conduceau MApN pe vremea când s-a suspendat serviciul militar obligatoriu. „În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate, despre care putem face vorbire acum şi care au succes printre tineri pentru că vorbim de sume care pentru mulţi nu sunt de neglijat, model adoptat de Polonia, de exemplu, încă de la suspendarea de către autorităţile de la Varşovia a serviciului militar obligatoriu. Dar până să modificăm legea, până să schimbăm legislaţia aşa cum este acum, ne-am trezit cu un bazin tot mai mic şi mai matur, ca să spun aşa, de rezervişti. În plus, mai avem o chestiune. Pe lângă soldele convingătoare, tinerii mai primesc şi o oportunitate de a intra în sistemul militar, pentru că, la un moment dat, pot opta pentru serviciu activ. Apoi, cred, tinerii s-au convins de siguranţa pe care o aduce NATO şi nu mai văd un risc crescut în a face un serviciu militar. În fine, condiţiile în care se execută un serviciu militar într-un stat NATO, hrana primită, condiţiile de cazare nu mai au nimic în comun cu cele de pe vremea comunistă”, a precizat Aurel Cazacu.