Exclusiv „Avem o adevărată Linie Maginot”. Mitul neputinței României în fața Rusiei, desființat de fostul șef al armatei române

Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei Române, explică, în „Adevărul”, care sunt punctele forte și care sunt vulnerabilitățile României la care ar trebui lucrat. Fostul șef al Statului Major General contrazice o opinie larg răspândită și vorbește despre ceea ce este o adevărată „Linie Maginot” a României.

Tot mai multe voci avertizează că Rusia ar putea să pregătească un atac împotriva NATO. Cel mai recent a făcut-o german Alexander Sollfrank, chiar vineri, 7 decembrie în New York Post.

Și în România, în ultimii ani, analiști militari și politicieni au atins acest subiect. Un studiu realizat încă din 2019 de Centre for the Study of New Generation Warfare, think-tank american, în colaborare cu New Strategy Center din România, arată importanța Porții Focșanilor, cunoscută și ca linia fortificată Focșani – Nămoloasa – Galați. Autorii studiului scriu că această linie fortificată ar fi unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România și că servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”, au notat autorii români și americani.

Linia Maginot a României

În 1944, când Armata Roșie spulberase armata hitleristă și pe aliații săi români, italieni, unguri și finlandezi, mai mulți strategi au sperat că armata română, eventual cu sprijinul aliaților de atunci, s-ar fi putut regrupa spre a-i opri pe sovietici cel puțin timp de 6 luni, la adăpostul zonei fortificate amintite.

Cele 6 luni ar fi permis, sperau aceștia, trupelor aliate americane, britanice și franceze să înainteze dinspre vest și să ajungă în zonă, iar România să li se predea lor, evitând să o facă sovieticilor. Doar că evenimentele s-au precipitat, iar odată cu actul de la 23 august, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste, iar istoria nu a mai putut demonstra dacă într-adevăr linia Focșani – Nămoloasa – Galați ar fi putut să oprească măcar pentru o jumătate de an avansul sovieticilor. De alfel, această linie a fost comparată de unii cu celebra Linie Maginot din Franța, care, se spune, nu ar fi putut fi cucerită de absolut nimeni, motiv pentru care până și Hitler a evitat să o atace.

Arc peste timp, 80 de decenii mai târziu, România simte în ceafă respirația unei Rusii agresive. Cele două țări nu se află în război, însă Moscova lansează periodic șarje împotriva României și a Occidentului, apelând la ceea ce se numește război hibrid. Iar tot mai multe voci din Europa susțin că, dacă Rusia lui Putin va descoperi vulnerabilități ale NATO, ar putea să procedeze așa cum a făcut cu Ucraina și să încerce să le exploateze. Într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea să decidă să atace fie pe coridorul Suwalki, adică prin Polonia, fie prin nord-estul României, alegând Poarta Focșanilor. În sfârșit, o altă variantă, despre care se vorbește mai puțin, ar fi un atac asupra României pe mare.

Generalul (r) Ștefan Dănilă a condus armata și a îndeplinit funcția de șef al Statului Major General al Armatei Române, în perioada 1 ianuarie 2011 - 1 ianuarie 2015. În condițiile în care părerile experților despre Poarta Focșanilor sunt în general împărțite între cei care susțin că România nu ar rezista nici măcar o zi în fața unui atac în zonă, respectiv cei care consideră că linia de fortificații din regiune ar fi locul în care rușii ar fi blocați, generalul Dănilă nu are niciun dubiu. În opinia sa, Poarta Focșanilor este o Linie Maginot a României, inexpugnabilă, iar atacatorii ar alege, dacă ar decide o agresiune, să acționeze într-o cu totul altă zonă.

„Sistemul de fortificații de acolo este Linia Maginot românească. Este o mare aberație, nu prea înțeleg din ce direcție am fi atacați. Dinspre nord sau dinspre sud? Cine tot vorbește de poarta Focșanilor cred că ori a uitat istoria ori a citit-o din trei în trei pagini. Îmi pare rău, dar eu am scos din toate planurile acea idee. Pentru că este inadecvată”, spune generalul Dănilă.

Fostul șef al armatei române atinge și subiectul rezistenței pe care România ar fi putut să o organizeze în fața Uniunii Sovietice, în 1944, pe Linia Focșani – Nămoloasa.

„România se apăra în momentul în care s-au întors armele, în momentul în care a fost arestat Guvernul Antonescu, aveam frontul pe nord și pe linia Târgu Neamț – Pașcani. Era o linie de apărare foarte puternică. Dacă vorbim de viitor, de ce să vină acum pe linia Focșanilor? Nu, chiar nu înțeleg! Pentru mine Poarta Focșanilor este o poveste și doar atât”, mai spune generalul Ștefan Dănilă.

Greu să fim luați prin surprindere

Un plan ceva mai vechi al aliaților de apărare pentru statele baltice admitea că acestea ar fi ușor cucerite de Rusia, în cazul unui atac, și se axa pe lupta de eliberare a acestor teritorii. Generalul Ștefan Dănilă este însă convins că rușii nu ar avea un succes facil pe nicio direcție de atac și explică și de ce.

„Se pune problema în fața cui am ceda? Care forțe ar veni să ne invadeze? Rusia e departe. Și chiar nu văd cum trupele ruse ar ajunge la graniță până când NATO și-ar aduce forțele acolo. Pentru că nu vorbim de zile, ar dura luni. Dacă, să presupunem, Rusia ar ocupa Ucraina, iar apoi și-ar aduna forțele să atace o țară NATO, asta ar dura luni de zile. Dacă punem problema că rușii ne-ar lua pe toți prin surprindere, ar însemna că noi chiar am sta de proști”, adaugă generalul Ștefan Dănilă.

În timpul în care rușii, odată ce ar ocupa Ucraina, ar aduna trupe la granița României, aceste detalii nu ar avea cum să scape NATO.

„Scenariul în care ar exista o surprindere strategică la acest nivel, deja mi se pare total nerealist. În cele câteva luni cât i-ar lua Federației Ruse ca să-și poziționeze forțele în apropierea granițelor României, nici noi și nici aliații nu am rămâne pasivi. Să nu uităm că România este membră a NATO, este membră a Uniunii Europene. Și s-ar consolida linii de apărare conform planurilor noastre de apărare comună, s-ar consolida apărarea României împreună cu aliații. Pentru că România nu este singură, România nu este în situația Ucrainei. România este apărată de NATO. La fel și Polonia, dar și statele baltice Lituania, Estonia, Letonia, toate acestea au graniță comună cu Federația Rusă și și-au luat măsuri suplimentare. Plus că inclusiv pe teritoriul lor sunt poziționate forțe ale Alianței Nord-Atlantice”, subliniază generalul.

Ce avem de făcut

Și dacă în spațiul public există discuții cu privire la faptul că România ar putea, în cazul în care ar fi atacată, să nu se opună cu aceeași dârzenie de care dau dovadă ucrainenii, generalul Ștefan Dănilă amintește că România nu a fost niciodată o țară care să pactizeze cu Rusia.

„Cine vorbește despre cum ne apărăm noi singuri singurei și zice că suntem complet singuri în fața Rusiei greșește. Sau că nu am fi capabili să ne apărăm cu îndârjire... Este o poveste pe care nu înțeleg de ce o vehiculează unii în spațiu public. Am ieșit din logica războiului întregului popor, noi nu mai suntem cum eram înainte. Probabil că se uită că chiar și când făceam parte din Tratatul de la Varșovia, noi ne opuneam Federației Ruse, de fapt Uniunii Sovietice pe atunci, și ne constituiam într-un stat izolat în cadrul unui tratat. Și trebuia să ne apărăm în primul rând nu față de blocul NATO, ci noi ne constituiam apărarea față de Est, față de Uniunea Sovietică. Dar nu mai suntem în situația din anii ‘70. Noi avem acum sprijinul aliaților, suntem într-o poziție bună, există planuri de apărare comune. Nu văd de ce atâta negativitate și de ce ar trebui să privim lucrurile în felul ăsta”, mai spune generalul Dănilă.

Fostul șef de armată nu crede că Rusia va îndrăzni să atace un stat NATO. Mai mult, dacă chiar într-un act necugetat rușii s-ar aventura atât de departe, războiul s-ar purta altfel decât în Ucraina.

„Noi mai degrabă ar trebui să ne facem adăposturi antiaeriene și antinucleare, dacă chiar am fi atacați militar, prin absurd. Pentru că dacă am fi atacați militar, am fi atacați cu lovituri punctuale, cu rachete, lovituri aeriene, nu cu infanterie și tancuri. Și problema noastră e că noi nu avem adăposturi pentru protecție nucleară, pentru mase mari de oameni. Nu avem nici măcar ideea despre ce ar trebui să fie aceste adăposturi nucleare. Și ne-ar mai trebui drone și măsuri anti drone, sisteme de război electronic și să întărim litoralul”, avertizează generalul Dănilă.

Ce ar putea să urmeze

Pe viitor, cel mai probabil lucrurile vor continua în aceeași direcție. NATO și Rusia se vor afla în tabere diferite, dar fără să se atace militar.

„Nu îmi place termenul de război hibrid, nu sunt de acord cu el. Ceea ce se întâmplă sunt acțiuni non cinetice. Și non violente, adică nu sunt acțiuni evident militare, nu sunt acțiuni cu mijloace letale. Dar confruntarea între NATO și Federația Rusă există. Este clar că există, se manifestă în diverse domenii și prin atacuri cibernetice, prin implicare politică, din punct de vedere informațional, dar și prin acțiunile cu diverse mijloace pentru influențarea persoanelor și opiniei publice prin rețele sociale. Există acțiuni agresive și acțiuni ostile din partea Federației Ruse împotriva statelor NATO, dar nu prin mijloace militare”, punctează generalul Dănilă.

România, în tot acest timp, trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, chiar dacă cel al unei înfruntări directe cu Rusia este foarte puțin probabil.

„Vedeți, nu întâmplător sunt foarte multe state care și-au accelerat ritmul de revizuire a strategiilor de apărare. Și noi suntem în același proces de revizuirea analizei strategiei apărării. Eu sper să fie făcută cât mai repede. Și acolo ar trebui să fie identificate corect riscurile. La fiecare risc este foarte important să fie identificată corect amenințarea și identificate corect toate riscurile și nivelul acestora. Pentru că, în funcție de aceste riscuri, se alocă resursele pentru apărare, atâtea câte le avem. Dar să știți că un stat ca România nu vom avea niciodată resurse suficiente pentru a acoperi singuri chiar toate riscurile. Și atunci trebuie făcută evaluarea în funcție de potențialul lor. Și pentru contracarea riscurilor majore să fie alocate mai multe resurse”, încheie generalul Ștefan Dănilă.