Austria publică noi date privind migrația ilegală pentru a-și justifica votul împotriva României

Ministerul de Interne al Austriei a publicat noi date privind migrația ilegală, care arată că România și Bulgaria sunt pe ruta traficului, statul român fiind pe locul patru în topul traficanților, cu doar câteva ore înainte de votul privind aderarea la Schengen.  

Potrivit publicației Kurier.at, Ministerul de Interne al Austriei a publicat noile date chiar în dimineața în care are loc Consiliul JAI, unde se va dezbate și vota cererea de intrare a României, Bulgariei și Croației în Spațiul Schengen, imediat după ce au început dezbaterile.  

„Rutele traficanților (de migranți - n.r.) trec din ce în ce mai mult prin România și Bulgaria”, citează publicația din analizele Biroului Federal al Poliției. 

De asemenea, sursa citată mai afirmă că „atât România, cât și Bulgaria fac parte din rutele de contrabandă care afectează Austria”, a declarat Gerald Tatzgern, șeful departamentului de combatere a traficului de persoane al Oficiului Federal de Poliție Criminală,

Potrivit sursei citate, concluzia a fost fundamentată de audierile migranților ilegali și ale traficanților arestați, dar și de rezultatele evaluării datelor de la peste 400 de telefoane mobile confiscate.

Printre traficanți, Bulgaria este considerată țară de tranzit către Serbia sau România, iar românii sunt pe locul patru în topul primelor zece naționalități ale traficanților în Austria, mai arată datele prezentate de autoritățile austriece. 

Față de Ungaria, România este considerată o graniță destul ușor de trecut și este aleasă adeseori ca rută de trecere din Serbia către Ungaria. În special, măsurile luate la frontiere de Grecia au condus la o schimbare a rutei către granița turco-bulgară.

Bulgaria și România sunt de asemenea menționate frecvent în cadrul sondajelor, care arată că 78% dintre migranții afgani au indicat Bulgaria drept prima țară UE în care ajung, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre migranții din Bangladesh au afirmat că au traversat prin România, potrivit publicației austriece.

Problema Austriei, un val de migranți

Datele Ministerului de Interne austriac mai arată că 89.867 de cereri de azil au fost depuse până la sfârșitul lunii octombrie, o creștere cu peste 200% față de anul precedent și peste 100.000 de migranți au fost prinși anul acesta în Austria.

Autoritățile austriece au afirmat că 75.000 dintre ei nu fuseseră înregistrați și verificați anterior.

Proporția migranților care au ajuns în Austria prin Grecia și Balcanii de Vest este de 20%. Aceștia provin în principal din Pakistan, Somalia și Bangladesh, arată datele citate de Kurier. 40% din migranți vin pe ruta Turcia - Bulgaria și sunt în principal din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia.

De asemenea, potrivit sursei citate, restul de 40% dintre migranți ajung în regiunea Balcanilor cu avionul, fără viză, în special din India, Turcia și Bangladesh. Mai departe, una din rutele importante pentru cei care aterizează la Belgrad, în Serbia, trece prin România. Adesea, aceștia nu sunt înregistrați, dar 61% din totalul accesărilor în baza europeană de amprente Eurodac din India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România, mai scrie Kurier.

Datele României privind migranții ajunși în Austria 

Pe de altă parte, ministrul de interne, Lucian Bode, a prezentat într-o vizită în Austria date care susțin că doar 2,7 dintre cei 75.000 de migranți care nu au fost înregistrați, au trecut prin România. 

De altfel, ulterior, șeful portofoliului de Interne, Lucian Bode, a afirmat că problemele de migrație cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, astfel că „țara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie”.

Șeful portofoliului de Interne al Guvernului de la Viena, Gerhard Karner, a anunţat însă, chiar înaintea reuniunii JAI unde urmează să fie dat votul privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, că Austria își menține poziția de opozant, potrivit Agerpres, poziție pe care Executivul austriac a omis să o expună până de curând.