Adevărul Live: Corina Creţu, primul interviu în calitate de comisar european: „Politica Regională va fi în prima linie a planului de relansare economică”
0Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale, a discutat la Adevărul Live despre pachetul de investiţii promis de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în valoare de 300 de miliarde de euro.
Corina Creţul a discuta împreună cu Cristian Unteanu, corespondentul „Adevărul” la Bruxelles, despre priorităţile politice şi economice ale mandatului său, despre modul în care acţiunile pe care le va demara se vor integra în urgenţa zero anunţată de Preşedintele Comisiei Europene: alocarea a 300 de miliarde de euro pentru relansarea economiei UE.
Principalele declaraţii
Era evident că, adoptându-se această formulă pentru desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, atunci şi Comisia va fi una eminamente politică. Cred că politizarea Comisiei este foarte importantă, este foarte important ca membrii Comisiei să fie aleşi şi să aibă legitimitate. Ar f fost absolut de neacceptat ca această Comisie să pornească la drum cu numai 3-4 femei, cum era planul la început.
Era clar că, noi având guvern social-democrat, ales cu peste 50% la parlamentare, era firesc ca acest partid să propună Comisar European. Dar una dintre viziunile sale a fost aceasta privind componenta politică a Comisiei.
De cele mai multe ori, chiar dacă partidele negociau ceva în campanie, apăreau apoi nume despre care oamenii nu ştiau nimic, rezultate al înţelegerilor dintre state. Grupul nostru social-democrat au fost voci care au criticat faptul că avem doar opt portofolii. Eu cred însă că sunt portofolii importante, grele, nu poţi să te uiţi doar cantitativ, trebuie să te uiţi la esenţă.
Este pentru prima dată când funcţionează această structură cu vicepreşedinţi şi numai timpul va arăta dacă va funcţiona.
Care este relaţia dvs. instituţională şi privată cu cel care v-a precedat în funcţia de comisar european, Dacian Cioloş?
I-am mulţumit public şi o fac încă o dată pentru modul în care şi-a exercitat mandatul în ultimii cinci ani, suntem în relaţii cordiale, mi-am propus să mă întâlnesc cu el la Bruxelles. România a demonstrat că are oameni competenţi, care-şi fac treaba. Să nu-l uităm şi pe domnul Orban. Nu cred că avem de ce să avem pismă unul pe altul, din contră, eu apreciez foarte mult modul în care mi-a urat succes şi în care am colaborat în această perioadă de tranziţie. Era clar, după câştigarea alegerilor. Domnul Juncker a spus cclar că va merge pe aceste două criterii, politizare şi egalitate de gen.
Din păcate, noi, în politica naţională, politizăm ceea ce n-ar trebui politizat niciodată. Cred că ar trebui să renunţăm la asta şi să trecem la treabă. În viaţa fiecărei naţiuni vine un moment în care toate forţele politice trebuie să-şi dea mâna. Şi-mi aduc aminte cu nostalgie de astfel de perioade, când obiective precum aderarea la NATO sau la UE erau mai importante decât pasiunile politice interne.
Este pentru prima dată, cred, când Comisia Europeană porneşte la drum la termen. Pachetul acesta de 300 de miliarde de euro face parte din promisiunile făcute de Juncker în campania electorală. Peste 150 de miliarde vor veni de la noi, de la Politici Regionale, aşa estimăm. Am început deja să lucrăm la acest pachet, chiar dacă nu suntem încă în funcţii.
Suntem deja în discuţii cu Banca Europeană pentru Investiţii să vedem ce alte programe putem derula. Ceea ce trebuie să facem acum este să echilibrăm consolidarea fiscală cu investiţiile. Indiferent ce ambiţioşi am fi noi, la Bruxelles, dacă fiecare stat membru nu-şi asumă responsabilitatea, nu putem face nimic. Politica Regională va fi în prima linie pentru a obţine aceste fonduri.
Am fost atacată în timpul audierilor pentru că n-aş avea o soluţie pentru facturile neachitate din timpul precedentului exerciţiu bugetar. În primul rând, nu ţine de mine, ci de comisarul european pentru Buget, pe care l-am continuat deja. Ţine totuşi de o chestiune de orgoliu, trebuie să achităm aceste facturi.
Noi avem deja probleme mari la nivelul beneficiarilor în toate statele. Mi se pare absolut nedrept să cerem statelor membre să achite în 60 sau 90 de zile integral contribuţiile către UE. În paralel cu găsirea sumelor pentru lansarea pachetului de investiţii, trebuie să găsim o soluţie la problemele care au rămas în suspensie. În privinţa portofoliului meu, evident că voi face acelaşi lucru.
Îmi propun să fac cât mai repede un grup de lucru pentru statele care n-au reuşit să absoarbă fondurile europene alocate şi pe care trebuie să le atragă până la sfârşitul anului 2015.
Jumătate din sală îşi dorea să spuneţi că, de-acum înainte, orice investiţie veţi aproba, va fi însoţită de prezenţa băieţilor de la OLAF.
Dar controlul se face. Este în primul rând responsabilitatea statelor membre. Este apoi controlul Comisiei Europene, iar OLAF-ul se sesiează atunci când există o suspiciune - fie că vorbim de articol de presă sau alte căi. În perioada 2006-2013, 6,8% din toate proiectele au fost erori. Din acest procent, sub 1% au fost cazuri de fraudă. Restul au fost erori.
Este o prioritate pentru mine să văd ce state au aceste probleme care duc la o mare pierdere de bani. Suntem foarte chibzuiţi cu banii publici, suntem foarte fermi atunci când vine vorba de proiecte, însă nu toate ţin de fraudă.
Bineînţeles că am auzit păreri pline de prejudecăţi legate de corupţia din România. Dar vreau să vă asigur că această Comisie Europeană va trata la fel toate statele membre. Aceste afirmaţii fac parte din clişeele legate de România pe care, din păcate, tot românii le-au lansat. Nu suntem singura ţară care a avut probleme, din păcate ţările nou-intrate nu au ştiut să se pregătească la fel de bine precum Polonia sau Portugalia.
Comisia Europeană apreciază în mod evident drept excepţional progresul făcut de România în aceşti ultimi ani. A creşte rata de absorbţie de la 4% la 40% în doi ani este un succes imens. Îi urez succes domnului Teodorovici, nu ştiu cum va face să absoarbă într-un singur an tot ce s-a rata în atâţia ani. Mă voi întâlni cu domnul Teodorovici.