Un profesor din București vorbește despre „inflația” de medii mari din școli: „«Wellbeing-ul elevilor» nu trebuie tulburat”
0Un cadru didactic din București a publicat pe Facebook o confesiune despre presiunile resimțite în procesul de notare și despre „inflația” de medii mari din școli. Alexandru Codreanu, profesor de fizică, a declarat că și-a cerut scuze elevilor pentru că nu a reușit să îi evalueze corect.
„La finalul acestui an școlar, le-am spus elevilor „la revedere” cerându-mi scuze că nu am reușit să-i evaluez corect. La fizică, mediile generale acordate de mine au variat între 7 și 10, dar din păcate, nu au reflectat întotdeauna realul nivel de cunoștințe. De ce spun asta? Pentru că am cedat. Am fost pus în situații care m-au făcut să aleg „compromisul liniștii” în locul exigenței reale”, a scris Alexandru Codreanu.
Acesta a explicat că notele acordate nu au reflectat întotdeauna nivelul real de cunoștințe al elevilor, deoarece s-a confruntat cu numeroase presiuni din partea părinților, conducerii școlii și chiar a colegilor.
Exemplele oferite de Alexandru Codreanu
„La primul test, o elevă a plâns compulsiv pentru că luase nota 9. „Am învățat toată ziua!”, a spus. Pentru ea, nota 9 nu însemna succes, ci eșec.”
„Când un elev ascultat mi-a spus sincer că „nu știe nimic”, i-am acordat nota 4. Răspunsul? Vizita părinților, acuzații de abuz psihologic, presiuni să schimb nota și o sesizare la conducere.”
„În cancelarie, unii diriginți mi-au recomandat note mari, chiar și în lipsa efortului. „Wellbeing-ul elevilor” nu trebuie tulburat, chiar dacă asta înseamnă să le cultivăm iluzia competenței.”
„În sistemul actual, poți rămâne repetent doar dacă ai (prea) multe absențe nemotivate. Corigența e „de evitat”.”
„Cum am ajuns aici?”
Profesorul semnalează că totul a pornit din 2022, când media V–VIII a început să conteze 20% în admiterea la liceu. „Pentru mulți părinți, notele au devenit mai importante decât cunoștințele. Presiunea exercitată de familie, pierderea autorității profesorilor și mentalitatea „note mari cu orice preț” au condus la o inflație de 9 și 10”, susține acesta.
Consecințele? Elevii se concentrează doar pe română și matematică, iar în restul materiilor – inclusiv științele – se instalează „analfabetismul științific”, avertizează profesorul. Mai mult, dascălii exigenți ajung să fie considerați „problematici” de către părinți și colegi.
Profesorul comentează și recenta criză a burselor de merit: „După un an școlar electoral 2024-2025, în care s-au dat burse la tot cartierul, acum Ministerul constată că nu (mai) sunt bani. Și au introdus meritocrație pe pâine: nu mai este suficient să iei peste 9,50; acum numai primii 15% dintre elevi se califică la o bursă de merit.” Iar dacă sistemul nu se schimbă, există riscul ca profesorii să ridice și mai mult notele pentru a nu le afecta șansele elevilor.
În încheiere, cadrul didactic atrage atenția că „Suntem cu toții complici la acest sistem de notare diluat: părinți, profesori, management educațional. Notele nu mai sunt relevante.”
Postarea se încheie cu „Domnul a dat, Domnul a luat. Domnul fie lăudat!”.