TikTok le dă părinților mai mult control, vor putea vedea când copii postează public și cine îi urmărește. Influencer: „Să fie foarte atenți”

Deși 51% dintre părinții din România discută zilnic cu copiii lor despre utilizarea rețelelor sociale, aproape 70% nu au încredere încă în propriile lor abilități de a-i susține atunci când navighează online. Mai mult, aproximativ 46% dintre părinți fie nu știu deloc despre existența funcțiile de control parental pe principalele platforme, fie nu știu cum să le utilizeze, arată datele unui studiu realizat de World Vision România în colaborare cu Tik Tok. 

,,A fost pur noroc că am avut o dezvoltare armonioasă și că am intrat pe site-uri benefice"

Denisa Pandele are 25 de ani și a început să creeze conținut online de 5 ani, când deja era adult, dar internetul l-a descoperit când avea 10 ani. Părinții nu au avut nicio discuție cu ea despre siguranța online.

,,Nu am discutat niciodată despre internet, cred că pentru că nu aveau foarte multe abilități digitale.(...) Dar adevărul e că pe internet găsești foarte multe lucruri despre viață, în general, și nu ai nevoie de abilități digitale ca să vorbești despre viață. Dar ei considerau că pentru că am mai multe abilități digitale, aș ști mai bine ce se întâmplă acolo. Adevărul este că de fapt nu știam".

Denisa nu a cunoscut fața întunecată a internetului. Dar pune totul pe seama norocului și crede că părinții ar trebui să ia în serios activitatea online a copiilor, pentru că la un singur click distanță se poate ascunde conținut nepotrivit. 

,,A fost un pur noroc faptul că eu am avut o dezvoltare armonioasă și că am intrat pe site-uri benefice pentru mine. Alți copii desigur că au intrat pe alte site-uri. Când eram în clasa a VI-a sau a VII-a, băieții din clasă se uitau la filme la care nu ar fi trebuit să se uite la acea vârstă literalmente lângă noi. A fost un moment foarte deranjant pentru mine, eu eram și un copil mai singuratic și mi s-a părut ceva ce nu ar fi trebuit să vadă nici ei și, evident, nici noi care eram lângă ei și nu aveam de ales", își amintește Denisa.

Tânăra, care activează cel mai mult pe Tik Tok și Instagram, cele mai populare rețele în rândul adolescenților, are un sfat pentru părinți:

,,Să fie foarte atenți la ce tip de media consumă copiii lor și să fie foarte atenți chiar și la secțiunea de comentarii din mediul online, pentru că și acolo se găsesc tot felul de opinii. Chiar și la un videoclip despre lucruri bune, un conținut frumos ai putea să găsesști tot felul de opinii pe care copilul tău o să le citească în comentarii și s-ar putea ca și asta să îl influențeze". 

Părinții vor să își ajute copii online, dar nu știu cum. Ce arată datele World Vision

Părinții adolescenților cu vârste între 13 și 18 ani sunt preocupați de siguranța acestora online, arată datele unui studiu realizat de World Vision România în colaborare cu Tik Tok. 

Dar cu toate că  jumătate dintre ei spun că discută zilnic cu adolescenții lor, șapte din zece declară că nu au încredere în propria capacitate de a-i ajuta pe aceștia să navigheze în siguranță în mediul online.

Când vine vorba de control parental online, părinții consideră că discuțiile în familie și regulile stabilite (30,8%) sunt cea mai eficientă formă. Alți 20% se folosesc de aplicații de monitorizare a activității în online, în timp ce 18,4% preferă să verifice manual telefonul copiilor. 

Datele studiului arată că părinții mai tineri (sub 35 de ani) sunt cei care monitorizează mai frecvent conținut accesat de copii. Tot aceștia au mai multă încredere în instrumentele de control parental (74%), comparativ cu cei peste 55 de ani (47%). De altfel, patru din zece părinți de peste 55 de ani nu  știu că aplicațiile oferă funcția de control parental. 

,,Unele dintre aplicațiile de control parental sunt pe piață de peste 10 ani. Și sunt chiar și sisteme implementate  de providerii de servicii de internet, nu doar de platformele social media", spune Călin Cozan, reprezentant ANCOM. 

Ministrul Educației: Dinstincția dintre lumea fizică și lumea virtuală nu se mai justifică

Ministrul Educației, Daniel David, care are și un doctorat în psihologie, vine cu o perspectivă realistă asupra utilizării internetului.  

,,Țin minte, când au apărut rețelele de socializare, noi făceam distincție și în zona de specialitate, în psihologie, între lumea reală fizică și lumea virtuală. Ei, acum vedem că distincția între lumea fizică și lumea virtuală nu se mai justifică.

Și mulți n-au înțeles încă acest lucru și tratăm lumea virtuală într-o manieră așa, fără să ne impunem, de exemplu, regulile pe care le avem pentru lumea fizică. În lumea fizică știi, de exemplu, cum să ai grijă de tine, nu te duci într-un loc rău famat, nu te duci într-un loc în care poți să fii pus la risc. În lumea virtuală considerăm că nu, asta este cu totul altceva. Așa că noi va trebui să învățăm, să ne pregătim și să ne dezvoltăm abilitățile și cele de siguranță și cele de educație și pentru lumea virtuală.

În primul rând, repet, trebuie să terminăm cu această distincție, să înțelegem că lumea virtuală este de fapt lumea noastră cotidiană, alături de ceea ce numim încă realitate fizică", atrage atenția Daniel David.  

Tehnologia în sine nu poate fi învinovățită, spune ministrul, ci totul ține de utilizatori. 

,,Cum spunea Protagoras:  ,,Omul este măsura lucrurilor". Altfel spus, tehnologia în sine nu este bună sau rea, devine bună sau rea în funcție de cum o folosim noi, oamenii".

,,Trebuie să ne antrenăm pe noi, dar și pe copii să nu fie copleșiți"

Dr. Caroline Middelsdorf, care este psiholog membru al rețelei FIDES (inițiativă a OMS) crede că părinții trebuie să navigheze în lumea online împreună cu adolescenții și copiii și să discute despre ce descoperă acolo. Pe internet pot afla multe lucruri interesante, iar această dimensiune nu este deloc de neglijat, dar sunt și pericole. 

,,Cred că trebuie să ne antrenăm pe noi, dar și pe copii, să fie pregătiți pentru această lume să îi ajutăm să nu fie copleștiți de ea sau să ajungă să cadă pradă anxietății, depresiei sau problemelor de imagine de sine", subliniază psihologul. 

,,Noi trebuie să fim acolo. Trebuie să înțelegem ce se întâmplă acolo. Să fim acolo unde sunt tinerii și copiii noștri. Pentru că atunci când vorbim despre cât timp le dăm copiilor noștri să fie pe rețelele sociale trebuie să ne gândim și ce le oferim ca alternativă", spune și Mihaela Nabăr, președinte World Vision România. 

Responsabilitatea nu poate să aparțină doar părinților, atrage atenția psihologul Caroline Middelsdorf.

,,Cred că astfel de lucruri trebuie clarificate în școli sau chiar la nivel guvernamental. Din perspectiva noastră, este important să existe o linie directoare clară la care să ne putem raporta — noi, ca părinți și ca școli. Dintr-o perspectivă psihologică, trebuie să învățăm".

Mihaela Nabăr: E important să-i învățăm pe cei care îi însoțesc pe copii să îi protejeze

Mihaela Nabăr, președinte World Vision România, crede că cel mai mult trebuie lucrat în zona părinților, astfel încât aceștia să le poată fi mai eficient alături copiilor când vine vorba de provocările internetului. 

,,Unu, vorbim de campaniile derulate de platformele digitale, care să explice simplu și clar cum pot fi folosite instrumentele de control parental, materialele vizuale și ghiduri interactive. Doi, integrarea alfabetizării digitale în școli. E important să vorbim despre asta. Trei, programe de formare pentru părinți.  Este foarte important să nu ne oprim la copiii, pentru că ei oricum sunt nativi digitali, au crescut cu ecranele. E important să-i învățăm și pe cei care îi însoțesc să-i protejeze. E important să avem campanii de informare în mediul rural. Aici World Vision chiar are expertiză foarte mare. Noi știm cum să ajungem la școlile, la primăriile, la media locală, la bisericile, la preoții care pot să ducă mai departe mesajul acesta. E important să facem activități de dialog intergenerațional, care să aducă împreună părinții, copiii și profesorii. Să nu vorbim despre părinți în lipsa copiilor, ci să-i punem la masă, să-i facem să vorbească despre ce e în regulă, despre ce nu e în regulă", spune Mihaela Nabăr. 

Cum spun cei de la Tik Tok că protejează copiii

Vârsta minimă necesară pentru a crea un cont pe Tik Tok este de 13 ani. Rețeaua cere data nașterii celor care vor să devină utilizatori, dar sunt conștienți că nu toți completează cu datele reale.

,,Asta este provocarea pentru toate serviciile online. Așa că angajamentul noastru de a implementa cerința de vârstă minimă nu se oprește la înregistrarea datei. Echipa de moderare este antrenată să alerteze când suspectează că un utilizator are sub 13 ani. Sau dacă un cont este raportat pentru o altă încălcare a regulilor, moderatorii verifică și dacă utilizatorul pare să aibă sub 13 ani", spune Marta Karczewska, reprezentantă Tik Tok pentru Europa Centrală și de Est. 

Inteligența artificială i-ar putea ajuta în acest sens. 

,,Am testat noi tehnologii AI în Regatul Unit și am constatat că ne-au ajutat să eliminăm mii de conturi suplimentare aparținând minorilor sub 13 ani. Plănuim să extindem această tehnologie, inclusiv în Uniunea Europeană, și colaborăm în prezent cu autoritățile europene de protecție a datelor". 

Părinții își pot conecta contul cu cel al copilului

Reprezentanții aplicației spun că oferă acum părinților un instrument pentru a controla ce face adolescentul în aplicație.

,,Unul dintre cele mai utile instrumente pentru familii este funcția Family Pairing, care permite părinților să-și conecteze contul cu cel al adolescentului și să activeze mai multe funcții de siguranță. Printre acestea se numără: controlul timpului petrecut în aplicație (cu posibilitatea de a seta limite diferite pentru zilele săptămânii sau weekend), controlul mesajelor directe.

Acum părinții pot vedea pe cine urmărește adolescentul pe TikTok, cine îl urmărește pe el/ea și pe cine a blocat. În plus, am oferit părinților mai multă vizibilitate asupra conturilor adolescenților: primesc automat notificări când aceștia publică un videoclip vizibil publicului și pot vedea setările de confidențialitate alese de adolescent", spune reprezentanta Tik Tok.

Mai dificil de controlat este însă ce tip de conținut urmărește adolescentul.