Salariile profesorilor din România, peste media altor angajați cu studii superioare. Diferența față de alte țări

Profesorii din România se bucură de salarii relativ mari în comparație cu colegii lor din alte țări membre și partenere OECD. Cu toate astea, tensiunile din sistem sunt în creștere, iar sindicatele avertizează asupra unei posibile greve generale.

Cadrele didactice din învățământul primar din România au salarii mai mari decât ale altor angajați cu studii superioare, potrivit raportului „Education at a Glance 2025” („Educația pe scurt”) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). 

Cu toate acestea, nemulțumirile legate de condițiile de muncă și încărcătura administrativă cresc alarmant.

Sindicatele avertizează că tensiunile ar putea degenera într-o grevă generală, pe fondul măsurilor de austeritate, aduse de Legea 141/2025.

Ce salarii au profesorii din România

Datele OECD arată că profesorii din învățământul primar din România câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât alți lucrători cu studii superioare. În contrast, profesorii din majoritatea țărilor OECD câștigă în medie cu 17-19% mai puțin decât colegii lor, absolvenți de studii superioare.Potrivit grilelor salariale pentru 2024:

- un profesor debutant primește aproximativ 6.080 lei brut/lună, echivalentul a 3.500–3.600 lei net,

- un profesor cu grad didactic II câștigă 7.500 lei brut/lună ( 5.000–5.100 lei net )

- un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani de vechime poate ajunge la 10.232 lei brut/lună (6.800–6.900 lei net).

Compensații suplimentare pentru cadrele didactice

OECD subliniază că profesorii din România beneficiază de o serie de compensații care pot suplimenta venitul de bază.

Acestea includ plata pentru ore suplimentare peste normă, participarea la programe de mentorat pentru cadrele didactice noi, îndeplinirea unor sarcini speciale sau predarea în clase cu elevi cu nevoi speciale ori în zone defavorizate, îndepărtate sau cu costuri ridicate. Aceste mecanisme, prezente și în alte țări OECD, sunt însă mai consistente în România, acoperind o gamă mai largă de situații specifice.

Mai puține ore de predare, mai multe vacanțe

 Elevii din România parcurg aproximativ 6.000 de ore obligatorii de instruire între primar și gimnaziu, cu 1.600 de ore mai puțin decât media OECD.

La nivel primar, un elev are 540 de ore pe an, comparativ cu 804 ore în medie în OECD, iar la gimnaziu 834 ore anual, față de 909 ore media internațională. Vacanțele școlare din România sunt printre cele mai lungi din OECD, cu 16,6 săptămâni anual la primar, față de 13,5 săptămâni în medie.

Context OECD: investiții reduse în educație

În paralel, raportul OECD evidențiază că România cheltuiește 6.069 USD per elev de la nivel primar până la postliceal non-terțiar (~33.000 lei), sub media OECD de peste 13.000 USD. La nivel terțiar, cheltuielile guvernamentale sunt de 10.329 USD/student (~56.000 lei), comparativ cu media OECD de 15.102 USD.

Ca procent din PIB, investițiile în educație în România sunt de 2,5%, sub media OECD de 4,7%. În 2022, educația reprezenta 6,3% din cheltuielile publice, în scădere de la 6,6% în 2015. Aceasta arată că, deși profesorii câștigă bine în termeni relativi, sistemul de educație se confruntă cu finanțare insuficientă, ceea ce poate afecta infrastructura, resursele didactice și sprijinul pentru cadrele didactice.

Tensiunile din educație și avertismentul sindicatelor

Sistemul educațional din România, se află, în acest moment, într-un punct de cotitură. Prima zi de școală, data de 8 septembrie 2025, a fost marcată de un protest uriaș în București, la care au participat zeci de mii de profesori, elevi și studenți din întreaga țară.

Deși liderii de sindicate au declarat cât se poate de clar că „nu protestează pentru salarii”, au vorbit despre mai multe măsuri din Legea 141/2025 care afectează negativ condițiile de muncă ale cadrelor didactice, printre care: 

• Creșterea normei didactice: Norma didactică pentru toți profesorii din România a crescut de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Această măsură a fost implementată fără o analiză prealabilă a impactului asupra calității educației și fără consultarea corespunzătoare a sindicatelor.
• Comasarea școlilor: Comasările de școli au fost realizate după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală. Sindicaliștii consideră că o creștere prea mare a numărului de copii la clase va afecta calitatea învățământului.

Sindicatele avertizează că, dacă autoritățile nu le vor da ascultare, o grevă generală a profesorilor devine tot mai probabilă, cu impact direct asupra elevilor și procesului educațional.