România, printre cele mai active ţări europene la dezbateri şcolare

România este printre cele mai active ţări din Europa la capitolul dezbateri, conform datelor organizaţiei internaţionale IDEA - International Debate Education Association. În acest context, un grup de asociaţii pentru pasionaţii de dezbateri şi oratorie au lansat miercuri proiectul „Building Arguments – Consolidarea asociaţiilor de dezbateri din România”, în scopul popularizării acestor activităţi în mediul şcolar.

Prin cei peste 500 de elevi care anual dezbat în cadrul Concursului Naţional „Tinerii Dezbat” iniţiat de Ministerul Educaţiei în parteneriat cu ARDOR, România a devenit în 2014 ţara cu cea mai amplă mişcare de dezbateri din Sud-Estul Europei şi îşi menţine de atunci poziţia de lider de programe de educaţie non-formală cu peste 1700 de tineri beneficiari în fiecare an.

În acest context, Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică - ARDOR şi membri ei - cele 7 asociaţii regionale, în parteneriat cu Fundaţia Noi Orizonturi şi Asociaţia de Tineret „Ecou” au lansat miercuri proiectul „Building Arguments – Consolidarea asociaţiilor de dezbateri din România”. 

În cadrul evenimentului de lansare a proiectului ce are ca scop consolidarea mişcării de debate din România, Emanuel Beteringhe - preşedinte ARDOR a reamintit performanţele obţinute de români în campionate mondiale de dezbateri şi impactul aşteptat al proiectului: „Misiunea noastră în următorii ani este să aducem educaţia deliberativă în cât mai multe straturi ale sistemului de învăţâmânt atât ca metodă de predare cât şi ca materie de studiu, continuând astfel pregătirea elevilor ca cetăţeni activi pentru democraţie participativă, toleranţi faţă de drepturile minorităţilor.”

Până în martie 2016, partenerii proiectului „Building Arguments - Consolidarea asociaţiilor de dezbateri din România” urmăresc extinderea reţelei cu încă două ONG-uri, promovarea opţionalului de dezbateri prin acreditarea la Casa Corpului Didactic a unui curs de formare a profesorilor şi dezvoltarea unei echipe de 9 formatori naţionali, creşterea autonomiei şi a capacităţii de sustenabilitate a cluburilor de debate prin competenţe specifice, precum şi formularea unei strategii comune de dezvoltare a reţelei pentru următorii 5 ani, refacerea identităţii vizuale şi verbale a ARDOR şi realizarea unui studiu de impact.

Un raport al Societăţii Academice Române sublinia lipsa de legătură dintre ceea ce se predă în clasă şi viaţa de zi cu zi a elevilor. În plus, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros România, tinerii români care apar ca fiind intoleranţi şi homofobi sunt expuşi mai mult informaţiilor negative, fiind incapabili să aplice un model propriu de gândire. Conform studiului, motivul pentru care peste o treime dintre elevi resping minorităţile este şi lipsa abilităţilor de gândire critică, pe care şcoala nu le dezvoltă.