România, pe ultimul loc în UE la educația tinerilor. Țările cu cei mai mulți absolvenți de învățământ superior
0Europenii sunt mai educați ca niciodată, iar femeile depășesc performanțele bărbaților în aproape fiecare țară din Uniunea Europeană (UE), potrivit celor mai recente cifre Eurostat. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului privind procentul tinerilor cu studii universitare.
În 2014, puțin peste un sfert (26%) dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani absolviseră studii superioare. După 10 ani, această pondere a crescut la 33,5%.
Potrivit statisticilor, sub 30% din românii cu vârste între 25 și 34 de ani au urmat studii superioare, cel mai mic procent din Uniunea Europeană - 23,2%. În contrast, în țări precum Irlanda, Luxemburg sau Cipru, peste 60% din tinerii adulți au o diplomă de facultate, potrivit Eurostat.
Cifrele dezvăluie schimbarea atitudinilor față de educație de la o generație la alta. În rândul adulților cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani, 82,7% au absolvit cel puțin studii secundare superioare, comparativ cu 70,4% dintre cei cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani.
Femeile rămân în sistemul de educație mai mult timp, cu o singură excepție: România
În aproape întreaga Europă, femeile îi depășesc pe bărbați în ceea ce privește nivelul de educație. În 2024, aproape jumătate (49,9%) dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani absolviseră studii superioare. Și bărbații au progresat, dar mai lent, ajungând la 38,7% în aceeași grupă de vârstă. Acest decalaj s-a mărit cu puțin peste 1% în 10 ani.
În ceea ce privește învățământul secundar superior, 86,8% dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani au absolvit cel puțin acest nivel, comparativ cu 81,8% dintre bărbați. Doar în România, bărbații au avut performanțe ușor superioare față de femei.
Distribuția populației UE în funcție de nivelul de educație în 2024
Raportul Eurostat evidențiază și o diferență semnificativă între generații. În UE, tinerii de 25–34 de ani sunt de aproape două ori mai educați decât cei din generația 55–74. Chiar dacă această tendință se reflectă și în România, ritmul de creștere a fost mult mai lent decât în alte țări.
Proporția persoanelor cu un nivel scăzut de educație a variat de la 5,5% în Lituania la 45,5% în Portugalia. Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia și Letonia au avut cele mai mici ponderi de persoane cu un nivel scăzut de educație (toate sub 10%), în timp ce Malta, Italia, Spania și Portugalia au avut cele mai mari (toate peste 35%).
În schimb, Irlanda, Luxemburg, Suedia și Cipru au raportat cele mai mari ponderi de persoane cu studii superioare (peste 45%), în timp ce România și Italia au raportat cele mai mici ponderi (sub 25%). Per total, ponderea persoanelor cu un nivel ridicat de educație a variat de la 17,1% în România la 52,8% în Irlanda.
Pentru nivelul mediu de educație, Spania, Portugalia și Luxemburg au avut cele mai mici ponderi (sub 30%), în timp ce Slovacia și Cehia au avut cele mai mari (peste 65%). Pentru acest nivel de educație, se face o distincție între calificările generale și cele profesionale, calificările profesionale fiind considerate a fi mai relevante pentru piața muncii, deoarece sunt mai orientate spre locuri de muncă.