MTS: România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor angajaţi cu vârste între 18 şi 24 de ani - 30,7%

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, menită să sprijine incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4%, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani, iar România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor angajaţi cu vârste între 18 şi 24 de ani - 30,7%, faţă de 11,2%, în UE.

Strategia anunţată de minister în luna mai 2013 a fost lansată luni în dezbatere de secretarul de stat în MTS Cristian Cosmin, de Ziua Internaţională a Tineretului, precizând că România nu a mai avut un astfel de document din 2005.

Potrivit lui Cosmin, populaţia tânără cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând acum la şase milioane, potrivit Mediafax.

Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere - cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport.

Documentul pleacă de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani: 8,4%.

Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1%), ceea ce plasează România pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană.

Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială - peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3%, faţă de 24,3% în UE.

Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează - 30,7%, faţă de 11,2% în UE.

Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţia non-formală şi cultură, întrucât 87% dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84% nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92% nu au participat la un schimb internaţional de tineret.

Obiceiuri nesănătoase în rândul tinerilor

Este urmărit, de asemenea, pentru intervenţie domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la cifre îngrijorătoare:

• 42% dintre tineri nu consumă legume sau fructe
• 30,2% dintre ei mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food
• 14,2% beau frecvent alcool
• 30,8% la sută sunt fumători
• 66,4% consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, acesta însemnând emisiuni TV, întâlniri cu prietenii şi cititul presei.

Un ultim domeniu de intervenţie din cadrul strategiei este reprezentat de participare şi voluntariat. Potrivit un studiu din 2013, doar 5% dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

O altă propunere vizează un program pilot la nivel naţional, pentru integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii superioare, dar şi a celor care nu au luat bacalaureatul.

Ce măsuri prevede strategia pentru tineri

Ministrul Tineretului şi Sportului (MTS), Nicolae Bănicioiu, a iniţiat, joi, de Ziua Naţională a Tineretului, dezbaterea pentru elaborarea "Strategiei în domeniul tineretului", precizând că România este deficitară la acest capitol de mai bine de opt ani, potrivit unui comunicat oficial al MTS.

„Se tot lucrează, ne presează şi cei de la Bruxelles, dar până acum nu s-a concretizat nimic. Anul 2013 este cu atât mai important cu cât, la nivel UE, se va realiza programarea pentru viitorul cadru financiar şi, implicit, a viitoarei generaţii de fonduri europene în cadrul căreia acţiunile de tineret trebuie să aibă un loc relevant. Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere - cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport“, a declarat Bănicioiu, potrivit Mediafax.

Voluntariat, sport mai mult şi cursuri profesionale

„Pilonii strategiei prin care ne dorim să combatem problemele cu care se confruntă tinerii (şomajul, marginalizarea în societate şi lipsa de oportunităţi) sunt: cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate, sport şi recreere, toate acestea având ca obiectiv principal incluziunea socială a tinerilor. Printre propunerile noastre integrate în strategie se enumeră obligativitatea contractului de voluntariat şi considerarea perioadei de voluntariat ca vechime în muncă, orelor de educaţie fizică şi sport în şcoli, şi nu în ultimul rând, înfiinţarea, în cadrul celor 15 Case de Cultură ale Studenţilor aflate în subordinea M.T.S., a unor centre de furnizare de servicii pentru inserţia profesională a tinerilor“, a mai explicat ministrul.

Nicolae Bănicioiu a precizat că, pentru partea de cultură şi educaţie nonformală, vor fi organizate dezbateri cu toate ONG-urile, pentru ca acestea să ştie ce fonduri pot accesa, şi se doreşte pregătirea câtorva sute de tineri în domenii precum asociativitate şi voluntariat, fonduri UE, sport şi sănătate.

De asemenea, MTS vrea să asigure formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri, care ulterior să devină formatori pentru alţi tineri, pentru ca în final să fie specializaţi aproximativ 10.000 de tineri la nivel naţional.

Totodată, în domeniul participare şi voluntariat, se are în vedere adoptarea Legii voluntariatului, pusă deja în dezbatere publică.