Medicii şcolari protestează pentru că sunt nevoiţi să facă triaje sau anchete epidemiologice, deşi nu au pregătirea necesară

Medicii şi cadrele medicale din cabinetele şcolare sunt nemulţumiţi de ideea detaşării lor în spitalele care tratează pacienţi cu COVID, avansată, ieri, de prefectul Capitalei, George Cojanu şi au adresat o scrisoare deschisă autorităţilor în semn de protest faţă de modul în care medicina şcolară este considerată în toată această perioadă dificilă.

Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, organizaţie profesională a personalului medical, medici şi asistenţi medicali din cabinetele medicale/stomatologice şcolare şi universitare, protestează printr-o scrisoare deschisă, adresată autorităţilor, faţă de modul în care medicina şcolară este considerată în toată această perioadă dificilă drept soluţie de rezervă pentru problemele sistemului medical, potrivit Bucureşti FM.

Scrisoare deschisă

Domnului Prim-ministru, Ludovic Orban

Domnului Ministru al Sănătăţii, Dr. Nelu Tătaru

Domnului Preşedinte al CMR, Dr. Gheorghe Borcean

Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, organizaţie profesională a personalului medical, medici şi asistenţi medicali din cabinetele medicale/stomatologice şcolare şi universitare, îşi exprimă public protestul faţă de modul în care medicina şcolară este considerată în toată această perioadă dificilă drept soluţie de rezervă pentru problemele sistemului medical.

Încă de la începutul stării de urgenţă s-a dispus delegarea către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene a medicilor/medicilor stomatologi şi asistentelor medicale din şcoli/instituţii de învăţământ superior pentru efectuarea anchetelor epidemiologice, desi pregătirea noastră profesională nu este de epidemiologi.

Pe parcursul celor două luni de stare de urgenţă, sarcinile pe care le-am îndeplinit însă, au fost diverse şi variate de la un judeţ la altul în funcţie de locul unde a fost necesară suplimentarea personalului medical şi de deficitul medicilor epidemiologi: triaje în UPU, asistenţă medicală în centrele de carantină, recoltare probe de la suspecţi, triaj epidemiologic în puncte de frontieră terestră şi din aeroporturi, anchete epidemiologice, monitorizarea stării de sănătate a persoanelor izolate la domiciliu sau carantinate, informarea/consilierea populaţiei şi instituţiilor la telefoanele de permanenţă ale DSP şi ISU, etc. Toate acestea au fost făcute cu profesionalism şi sacrificiu, cu toată responsabilitatea, chiar şi în lipsa instructajului specific, a echipamentului de protecţie corespunzător riscului epidemiologic şi în absenţa testării personalului.

Odată cu începerea şcolii, întreaga societate a pus în discuţie importanţa prezenţei personalului medical în unităţile de învăţământ şi necesitatea reducerii deficitului de personal pentru asigurarea unei asistenţe medicale corespunzătoare preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.

Astfel, personalul medical a asigurat efectuarea triajului epidemiologic zilnic în grădiniţe şi ori de câte ori a fost nevoie, în şcoli. A urmărit respectarea regulilor de igienă în unităţile de învăţământ, a monitorizat respectarea măsurilor de protecţie individuală, a supravegheat starea de sănătate a preşcolarilor şi elevilor. În acelaşi timp, a fost legătura permanentă între conducerile unităţilor de învăţământ şi Direcţiile de Sănătate Publică, pentru gestionarea corectă a fiecărei situaţii de suspiciune sau confirmare de caz COVID-19.

Şi, în plus, în foarte multe localităţi medicii şi asistenţii medicali din şcoli au fost obligaţi să participe ca personal tehnic auxiliar la alegerile locale din 27 septembrie.

În acest context, în care personalul medical din unităţile de învăţământ a fost supus la risc în toată această perioadă, a fost în linia întâi de prevenire şi combatere a efectelor infecţiei COVID-19, ţinem să menţionăm că nu ne mai sperie riscul de boală.

Totuşi, anunţul prefectului Capitalei, referitor la detasarea asistenţilor şi medicilor din cabinetele medicale şcolare în spitale COVID, pe perioada de 14 zile în care şcolile din Bucureşti ar funcţiona on-line ni se pare îngrijorător.

Medicii din cabinetele medicale şcolare sunt specialişti de medicină de familie, nu sunt medici infecţionişti. Asistenţa medicală într-un spital COVID le depăşeşte competenţele profesionale şi pot intra sub incidenţa malpraxisului.

În acelaşi timp, perioada scurtă de timp în care şcolile sunt închise face ca acomodarea personalului medical cu noile sarcini de serviciu să fie dificilă, iar reîntoarcerea în şcoli să reprezinte un factor de risc pentru colectivitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

Înţelegem lipsa de personal în această perioadă, dar considerăm că medicina şcolară nu poate suplini tot deficitul de personal din sistemul medical românesc. Nu putem fi şi epidemiologi, şi infecţionişti, şi să asigurăm şi menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor de copii.

Societatea ar trebui să hotărască odată că rolul medicului şi asistentului medical şcolar este de supraveghere a stării de sănătate în colectivităţile de copii, rol cu atât mai important în aceste condiţii epidemiologice speciale.

Cu consideraţie,

Dr. Daniela Rajka,

Preşedinte Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri

Prefectul Capitalei, George Cojanu, a declarat, duminică, la Digi24 că medicii şi cadrele medicale de la şcolile din Bucureşti, care se vor închide în urma trecerii în scenariul roşu vor fi detaşaţi la spitalele care tratează pacienţi Covid.