Ghilotina examenelor de admitere intră în istorie

Evaluările din doi în doi ani sunt privite cu optimism de profesori, părinţi şi elevi, care cred că astfel presiunea examenelor va fi mai mică. Un avantaj al testelor periodice este acela că vor da posibilitatea profesorilor să corecteze din timp lipsurile fiecărui copil.

Pentru Mihai Anghel, elev în clasa a V-a D la Şcoala Generală nr. 45 din Bucureşti, examenele nu mai sunt un stres de când participă periodic la diverse concursuri.

De aceea nu se teme dacă din toamnă va fi testat la şcoală din doi în doi ani. „Eu am mers în fiecare an la «Cangurul» la matematică şi la engleză. Ştiu cum e la un examen şi nu-mi este teamă. Nu cred că aceste verificări vor fi mai grele decât exerciţiile de la «Cangurul»", spune Mihai.

Noua lege a Educaţiei prevede introducerea unor analizări periodice, din doi în doi ani, a tuturor elevilor. Astfel, vor fi testaţi copiii din clasele pregătitoare, a doua, a patra, a şasea şi a noua. Potrivit viitoarei legi, la finalul clasei a şasea se vor da două probe, una la limba română sau la cea străină şi alta la matematică, fizică sau chimie.

Evaluarea foloseşte orientării către un anumit liceu, iar rezultatele ei vor fi comunicate părinţilor şi trecute în portofoliul elevului.

Diminuarea stresului

Potrivit ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, unul din scopurile testărilor periodice este acela de a scădea stresul examenului de admitere: „În corelare cu curriculumul trebuie puse examenele şi evaluările. La ora actuală există o presiune nejustificat de mare pe note, examenele sunt văzute ca o ghilotină. Rolul unei evaluări nu este aceea de a pedepsi, ci de a orienta un elev, respectiv pe părinţii săi, pentru o învăţare remedială, pentru întărirea anumitor lucruri". Evaluarea de la sfârşitul gimnaziului, adică din clasa a noua, urmăreşte, în opinia Ministerului Educaţiei, formarea de competenţe. Experţii privesc pozitiv această schimbare.

Evaluare continuă

Marian Staş, preşedintele fundaţiei CODECS pentru Leadership, este de părere că schimbarea reprezintă o mutaţie semnificativă a procesului de învăţământ: „Până acum, la noi, ideea de evaluare era doar teza şi teama că ne lasă corijenţi. Acum evaluarea este continuă, începe cu clasa pregătitoare şi nu se petrece doar la sfârşit, în clasa a noua".

Expertul mai adaugă că e bine ca testarea să fie corelată cu portofoliul copilului, pentru că „îl ţine tot timpul alert, ca să poată creşte şi primeşte la timp şi răspunsul dascălului. E bine că nu se mai merge pe ideea de coerciţie, adică doar să-l prind că n-a învăţat".

Când se vor face evaluări

-În clasa pregătitoare, educatoarea face un raport al competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului
-La finalul clasei a doua se face evaluare la scris-citit şi matematică
-Clasa a patra se va sfârşi cu o analiză la nivel naţional a tuturor competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar
-În clasa a şasea se testează două probe: limba română sau străină şi matematică sau altă ştiinţă. Rezultatele ajută la orientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi se comunică părinţilor.
-La finalul clasei a noua se face o evaluare naţională în trei probe: limba maternă şi o limbă străină (scris), matematică şi ştiinţe (scris) şi probă practică de calculator.