Exmatricularea ca soluție: cum scăpăm de golanii din clase
0Experții din sistem vorbesc chiar și despre reintroducerea exmatriculării măcar și temporar a celor care ajung să încalce legea în școli.
Discuțiile aprinse pe marginea noilor legi ale educației au neglijat una dintre problemele majore din România: violența din școli. Și a elevilor între ei, dar și a acestora împotriva profesorilor la clasă. Ultimele două cazuri șocante de agresiune împotriva cadrelor didactice – cel de la Liceul „Ion Creangă“ din București, unde o profesoară a fost înjunghiată, și cel de la Școala din Pietricica, județul Prahova, unde trei copii au simulat un act sexual cu o profesoară –, produse pe parcursul unei singure săptămâni, arată că este nevoie de măsuri urgente de prevenție, dar și eficiente de sancționare a unor astfel de abateri.
Una dintre măsurile de prevenție ar fi creșterea numărului de consilieri din școli. În acest moment, revin circa 1.300 de elevi la un consilier școlar, ceea ce face imposibilă orice fel de intervenție. Creșterea numărului de consilieri școlari este o măsură susținută atât de sindicatele profesorilor, cât și de reprezentanți ai elevilor, organizațiilor guvernamentale, dar și de experți în educație, ministerul însă a amânat de fiecare dată.
Unul dintre acești experți este fostul ministru prof.dr. Mircea Miclea. „Dacă un elev are probleme, întâi trebuie încercate măsuri de consiliere, apoi măsuri remediale, de genul unui profesor de suport“, a declarat specialistul la RFI România.
Actele normative subsecvente Legii educației în vigoare – respectiv Statutul elevului și Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar, ROFUIP – sunt cele care conțin măsurile de sancționare a elevilor care săvârșesc abateri. Procedurile nu sunt însă suficient de clare. În plus, de la 1 septembrie 2022, noul ROFUIP elimină măsura sancțiunii cu exmatricularea pentru elevii din învățământul liceal obligatoriu, în timp ce o menține doar pentru elevii de la școlile postliceale, neobligatorii. În România, învățământul obligatoriu este de 12 clase, iar a elimina un elev din învățământul obligatoriu înseamnă să-i refuzi dreptul constituțional la educație.
Exmatricularea, măsură de ultimă instanță
Potrivit lui Miclea, măsura exmatriculării trebuia menținută. Asta pentru că lipsa ei subminează puternic autoritatea școlii: „Exmatricularea este o măsură de ultimă instanță, dar trebuie menținută pentru că altfel erodează masiv, substanțial autoritatea școlii și a profesorilor. Sunt situații în care, de exemplu, un copil înjunghie un profesor la școală, nu mi se pare corect să nu aplicăm o măsură severă pentru a comunica un mesaj – nu orice este posibil în spațiul școlar. Altfel, renunțându-se la această măsură, comunicăm că rămâi în spațiul școlar indiferent ce faci“.
În noul proiect de lege a învățământului preuniversitar însă nu există nici măcar un articol care să aducă o protecție cadrelor didactice. „Noi am cerut acest lucru, dar nu am fost luați în seamă. Ne-am fi dorit de la noua lege un capitol distinct și în ceea ce privește drepturile cadrelor didactice, nu doar unul referitor la obligații. Pentru că la obligații sunt trecute suficient de multe. Și aici, la drepturi, ar fi putut fi trecute măsurile de protecție a cadrelor didactice“, arată vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar, George Purcaru.
O altă măsură necesară în acest context al violenței școlare ar fi întărirea autorității școlii, a mai spus prof.dr. Mircea Miclea: „Asta înseamnă nu numai că școala trebuie să aducă la cunoștință părinților, ci și să semneze părinții regulamentul de ordine interioară cu reguli mai severe. Trebuie să și recredibilizăm profesorii prin faptul că ei obțin un salariu mai mare, prin faptul că ei sunt evaluați social mai bine. Dacă școala și profesorii sunt decredibilizați sistematic, bineînțeles că elevii își pot permite să ignore autoritatea acestei instituții. E un proces complex, lung, dar trebuie pornit. Dacă nu dobândești la vârsta școlară respectul față de reguli, atunci e greu să îl dobândești ulterior. Această investiție de a recredibiliza școala cu regulile ei e un demers esențial pentru sănătatea socială a întregii societăți“.
Ce spune șeful psihologilor
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, spune că – pentru acte de violență precum cele din ultima săptămână – ar fi de acord cu înființarea unor centre de reeducare, dar nu similare cu acelea din sistemul penitenciar: „Dacă ai 16 ani, poți să răspunzi penal, dar dacă ai sub 14 ani, nu. Și atunci, pentru abateri cu iz penal ar trebui gândite niște centre de reeducare unde elevii să facă muncă în folosul comunității sau să meargă la DGASPC-uri și acolo să fie educați de specialiști. Noi nu avem în acest moment centre de reeducare. După reeducare trebuie reintroduși în sistem. Să-l exmatriculezi complet pe elev nu e o soluție, pentru că îl iei din școală, îl muți în societate și peste un an îți va da în cap pe stradă. În principiu, sunt pentru niște sancțiuni dure prin care să începem să facem ordine în sistemul educațional, asigurându-ne, bineînțeles, că facem tot ce ține de noi în școală: prevenție, informare, prezența unității MAI pentru siguranță școlară“.
Pentru că excluzându-l complet, fără a-l mai reintroduce pe elev în sistemul național de educație, înseamnă, practic, să crești un infractor la nivel național, este de părere Cristache.
Prof.dr. Daniel David, psiholog, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și președintele Consiliului științific al Unității de cercetare în educație din minister, atrage atenția că măsurile centrate pe pedepse aspre și toleranță zero – precum excluderea și școlile de corecție – nu dau rezultate eficiente. Ba mai mult decât atât, pot duce, în mod paradoxal, la creșterea comportamentelor agresive, marginalizare și afectarea sănătății mintale. Consensul științific actual recomandă dimpotrivă centrarea pe prevenirea și gestionarea eficientă a agresivității în mediul școlar, mai spune David, care este și președintele Asociației Psihologilor din România. „Din păcate, nu am implementat în școli această normalitate psihopedagogică, așa că trebuie de acum asumată de minister și implementată în sistem ca set de bune practici!“, subliniază acesta.
Elevii violenți trebuie scoși temporar din mediul educațional standard – cât anume, acest lucru trebuie să rezulte din analize psihopedagogice, subliniază Daniel David. „Dar educația trebuie continuată în formele în care se poate face. În al treilea rând, e nevoie să existe acțiuni psihologice remediale care să cuprindă elevii, părinții și școala. Totodată, este important ca elevii să simtă că pierd beneficii pe care le au în mediul standard“, adaugă expertul. Exmatricularea, în general, nu este un mecanism psihopedagogic OK – poate, eventual, să fie o ultimă opțiune în situații extreme, dar și atunci doar temporar, mai mult ca suspendare și gândită psihopedagogic“, conchide psihologul.
Cei doi elevi care apar în imaginile scandaloase în timp ce mimează la tablă că fac sex cu o profesoară şi elevul care filmează şi îi instigă au fost sancţionaţi cu „Mustrare scrisă” şi scăderea notei la purtare cu 6 puncte, iar ceilalţi elevi prezenţi în clasă, cu „Observaţie scrisă”.