Dezbaterea momentului: cât să tăiem din vacanța de vară

În timp ce operatorii din turism cer amânarea începerii școlii până târziu în septembrie, experții în educație spun că elevii din România au cel mai scurt an școlar, iar asta afectează nivelul de pregătire, mai ales după doi ani de pandemie.

La anul, școala ar trebui să înceapă la 18 septembrie și nu pe 11, așa cum indică proiectul de ordin pus în dezbatere publică de Ministerul Educației pentru anul școlar viitor. Aceasta este cerința patronatelor din industria turismului. Reprezentanții patronatelor argumentează că întârzierea cu o săptămână a debutului anului școlar le va permite elevilor să se bucure de vremea frumoasă și de tarifele speciale de pe litoral sau din stațiunile de la munte.

Mai puține zile de școală = rezultate mai slabe 

Potrivit proiectului de ordin privind anul școlar 2023/2024, cursurile ar urma să înceapă la 11 septembrie și să se termine la 21 iunie. În total, ar fi 36 de săptămâni de școală, împărțite pe module, la fel ca și în acest an școlar.

Partizanii mai multor zile de școală spun că rezultatele mai slabe la testele PISA – programul de evaluare internațională a elevilor – sunt corelate direct cu numărul mai mic de ore de școală.

Comparativ, media zilelor de școală la nivelul UE este de 180, la fel ca și în Finlanda, sistem de educație considerat de top. Din 2028 și până astăzi numărul zilelor de școală în sistemul românesc a variat între 167 și 178.

Potrivit profesorului Ștefan Vlaston, expert în educație, numărul mai mare de zile de școală ar fi în beneficiul elevilor care au înregistrat pierderi semnificative de învățare din pricina pandemiei de COVID-19. „Țările care au 38-40 de săptămâni de școală au și rezultate mai bune la învățătură. Pentru că poți preda materia într-un ritm mai lent și ai mai multe zile pentru a învăța. La noi, sunt puține zile de învățat, vacanța de vară este mare, plus că mai sunt și vacanțele acelea între module în care nimeni nu mai învață nimic. La cât de dezvoltată sunt școala noastră și educația noastră, cu cât sunt mai multe zile de școală, cu atât mai bine. Va fi timp și pentru parcurs materia, și pentru orele remediale pentru elevii mai puțin pregătiți, pentru recapitularea materiei din cei doi ani de pandemie. Să nu uităm că educația online a fost un dezastru național, a spus-o chiar fostul ministru Cîmpeanu“, este de părere Ștefan Vlaston.

Expertul în educație avansează ca dată potrivită de începere a cursurilor 1 septembrie și să se încheie la 1 iulie. „Ajung două luni de vacanță“, mai spune acesta.

Ce spun elevii

Reprezentanții elevilor din România precizează că nu și-ar dori decalarea cursurilor pe 18 septembrie pentru că în acest fel s-ar împinge mult către vară calendarul examenelor naționale. Nici cu mai multe zile de școală nu prea ar fi de acord, în condițiile în care programa școlară este foarte stufoasă și elevii stau deja foarte multe ore pe zi la școală. „În celelalte state europene există și o diferență în structura programei școlare. Ei au mai mult curriculum la decizia școlii, mai multe opționale și orarul lor arată altfel. Sunt mai multe zile de școală, dar mai puține ore pe zi, însă este vorba și despre cum e structurat anul școlar. În perioada de școală care intră în calendar în alte state europene se includ și opționalele, și cluburile de teatru, pe când la noi vorbim despre matematică, limbă română sau științe”, a argumentat Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor. 

Aerisirea programei școlare, subliniază Ștefan Vlaston, e mai greu de făcut: „Asta înseamnă un nou plan-cadru, noi programe școlare. Nu merge să tai un capitol, două, pentru că materia este stratificată“, mai spune expertul.

Din punctul de vedere al părinților, toată discuția cu mai multe sau mai puține zile de școală este superfluă, în condițiile în care programa rămâne aceeași. „Nu este important numărul de zile de școală, ci calitatea educației. Și aici vorbim de predare, ascultare, care trebuie bine făcute. Poate că avem de umblat la programă, pentru că este puțin cam stufoasă și ar trebui revizuită. Și atunci când vom avea o programă adecvată, atunci putem vorbi și de numărul de zile de școală. Până atunci, o astfel de discuție nu are sens“, este de părere Eugen Ilea, vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. 

Cine și câte zile învață

În anul școlar 2020/2021, cele mai multe zile de școală le aveau elevii din Danemarca și Italia – 200, în timp ce școlarii din Marea Britanie și Norvegia – 190, indiferent că au fost în clasele primare sau la liceu. Elevii din Germania au avut 188 de zile de școală, decalat pe landuri, Finlanda – 187 pentru toate nivelurile și Austria – cu 180, la fel pentru toate nivelurile. La polul opus s-au aflat elevii din Franța – cu 162 de zile pentru gimnaziu și 180 pentru liceu, și Albania – cu 157 de zile de școală la liceu și 165 la gimnaziu.