Analiză Daniel David, la bilanț, după demisie: „În 4-5 ani va crește calitatea educației și cercetării”. Expert: „A fost un mandat ezitant”

Ministrul demisionar al Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat un raport de activitate în care arată că rezultatele reformelor se vor vedea în 4-5 ani. Mandatul său a fost intens criticat din cauza măsurilor de austeritate.

Fostul ministrul al Educației și Cercetării, Daniel David, a precizat, luni, în mesajul transmis la final de mandat că datoria pe care și-a asumat-o a fost împlinită:

„Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită”.

Într-un raport de activitate publicat în ziua demisiei, David transmite un mesaj optimist:

„Mă aștept ca după cel mult 4-5 ani, și anume după implementarea acestor reforme/măsuri deja adoptate într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării, reflectată în rezultate naționale și internaționale, și o reducere majoră a analfabetismului funcțional, cu folosirea adecvată a potențialului nostru de inteligență și creativitate!”.

Documentul prezintă o serie de reforme și măsuri cheie pe care le-a gândit David în calitate de ministru al Educației și Cercetării.

Programul ministerial întocmit derivă din Raportul QX prin care s-a realizat un diagnostic al sistemului național de educație-cercetare. „Avem așadar un demers comprehensiv, bazat pe dovezi după o etapă de evaluare și diagnostic. Unele reforme și măsuri sunt deja adoptate și funcționale, altele adoptate, unele în diverse faze de elaborare, iar alte deja problematizate public”, arată fostul ministru.

Unele reforme și măsuri au fost amânate din cauze crizei și măsurilor fiscal-bugetare, a mai precizat David.

Bilanțul făcut de fostul membru al guvernului Bolojan este optimist: în cel mult 4-5 ani după implementarea reformelor, se vor vedea efecte.

„Probabil că sunt și alte căi pentru atingerea acestor rezultate, alternative sau complementare celor propuse de mine, iar cu siguranță noii miniștri pot și vor avea astfel de contribuții. Spun doar că acest „Program Ministerial ProViziune-CaleaQX” (derivat din Raportul QX), cu care mă identific, dacă este implementat adecvat, devine una din soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație-cercetare, pentru care îmi pot asuma responsabilitatea în fața oamenilor educației și a țării”, a arătat David.

Bilanț la un an de activitate

Universitarul a prezentat succint măsurile pe care le-a luat în anul în care a condus Ministerul Educației și Cercetării. Selectăm o parte dintre cele mai relevante măsurile împărțite în mai multe capitole.

În zona de educație preuniversitară, la nivelul antepreșcolar și preșcolar, David a precizat că a inițiat regândirea formării în domeniu prin încurajarea pentru anii viitori de programe didactice cu dublă specializare.

La nivel primar, ministrul a arătat:

- Am introdus învățarea remedială (2 ore pe săptămână).

- Am schimbat evaluarea națională la clasele a II-a și a IV-a.

- Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecărei discipline pentru învățare remedială.

- Am inițiat formarea pentru învățământ simultan de calitate.

La nivel gimnazial:

- Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecărei discipline pentru învățare remedială.

- Am schimbat evaluarea națională la clasa a VI-a.

Printre realizările la nivel preuniversitar – transversal, David a amintit: includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării; deblocarea programului Flex/Flex Abroad (România-SUA: 2026-2027); reglementarea reforma pentru reducerea discrepanțelor între unitățile școlare; reglementarea temelor pentru acasă.

„Anul școlar 2026-2027 poate să fie o restartare majoră a nivelului liceal”

La nivel liceal, au fost luate unele dintre cele mai importante măsuri: 

- Am stabilit utilizarea unui procent de 25% din timpul alocat fiecărei discipline pentru învățare remedială.

- Am reglementat operațional reforma învățământului tehnologic (și dual).

- Am realizat reforma curriculară.

Despre Planurile-cadru de la liceu, David a menționat: „Ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice, am amânat decizia față de programa la limba și literatura română, astfel că noului ministru îi va rămâne de adoptat programa, dar am creat contextul închiderii polarizării dezbaterii prin solicitarea către comisia de specialitate de (eu aș aproba-o dacă aș vedea incluse aceste solicitări):

Includere a sugestiilor relevante, chiar dacă vin din școli de gândire diferite;

Flexibilizare structurii programei, prin focalizarea pe competențe și o listă de referință de autori reprezentativi, care apoi pot să fie personalizate sub forma metodei/logicii de predare și a referințelor literare suplimentare de profesor, în funcție de clasa pe care o are – întoarcem așadar decizia la profesori și elevi, în cadrul unor repere fundamentale (așa cum am făcut și cu planurile cadru alternative).”

David crede că pe viitor trebuie continuată reforma curriculară cu etapele de manuale (clasice, cu extensii moderne – AI/Gaming) și de pregătire a profesorilor (în tehnici moderne de educație).

Dacă lucrurile merg normal și fiecare își face treaba în continuare, fostul ministru crede că anul școlar 2026-2027 poate să fie o restartare majoră a nivelului liceal (se poate!) astfel:

„Cu un proces educațional modernizat, prin noul curriculum;

Inclusiv modernizarea proceselor asociate, precum (1) standarde de evaluare și notare (la toate nivelurile în preuniversitar), care vor permite apoi comparații între școli și valorizarea portofoliilor educaționale, (2) manuale atractive și (3) profesori bine pregătiți pentru noul curriculum.

Cu infrastructură rațională – școli reorganizate pentru a se evita fragmentarea (acest lucru se aplică la toate nivelurile învățământului preuniversitar);

Cu un leadership performant – directori aleși prin concurs și inspectorate reorganizate (acest lucru se aplică la toate nivelurile învățământului preuniversitar).

La capitolul „proiecte demarate”, raportul menționează „inițierea discuțiilor privind metodologia de concurs pentru directori și inspectori – Jalon PNRR, inclusiv trainingul acestora. Planificarea este ca anul școlar 2026-2027 să înceapă cu aceste procese încheiate, ca un element de calitate și de definire explicită a limitei dintre educație și politic.”

Ca noutate, pentru numirea inspectorilor generali, în 2025 s-a solicitat și un plan de management, prin prisma Programului de Guvernare.

Prin PNRR se desfășoară deja programe de formare pentru leadershipul educațional, în vedere creșterii gradului de profesionalizare.

„Inițierea reformei asociată standardelor de evaluare și notare în nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal – odată finalizată va permite pentru prima dată comparații riguroase între școli și considerarea portofoliului școlar în diverse analize și selecții”, se mai arată în raport.

Inițierea discuțiilor despre evaluarea națională de la clasa a VIII-a și titularizare. „Cred că regândirea evaluării naționale la clasa a VIII și neutilizarea rezultatelor de la examenul național de bacalaureat pentru admiterea la universitate pot reorienta școala spre plăcerea și eficiența procesului educațional, acum tensionat și distorsionat de miza notelor la materiile implicate în cele două tipuri de evaluări”, susține fostul ministru.

În preuniversitar, s-au luat măsuri cu privire la hărțuire, violență, consum de droguri, camere de supraveghere, sesizări anonime („butonul roșu”) etc. De asemenea, s-a statuat posibilitatea utilizării standard a catalogului electronic (anterior anului 2025 era într-un regim de tip pilotare).

Proiectul Sistem Integrat de Management al Școlarității va redefini fundamental sistemul de educație preuniversitară prin prisma digitalizării (ex. evaluări online, catalog electronic extins, administrație online etc.), a mai precizat fostul ministru.

Reforma în sistemul universitar

În ceea ce privește învățământul superior, David a menționat „reforma Bologna 2.0 – Definirea și/sau implementarea (în baza Legii 199/2023). Misiunea universităților – cu impact asupra redefinirii arhitecturii sistemului național de CDI. Separarea condiționării ciclurilor de studiu în aceeași instituție. Aprobarea programelor pentru primele generații cu dublă specializare (major-minor): 2025-2026”.

Un alt punct asupra căruia s-a concentrat a fost operaționalizarea cadrului necesar pentru concentrările academice, „pentru a reduce fragmentarea sistemului național de învățământ superior și cercetare, cu impact pozitiv asupra eficienței academice”.

„Am inițiat discuția despre formarea psihopedagogică pentru cadrele didactice din mediul universitar (Ordinul de ministru este în etapa de proiect, implicând mecanisme riguroase de formare, dar flexibile și modulare, cu traiectorii diferite, inclusiv de recunoaștere a experienței)”, completează el.

A inițiat discuția despre formarea psihopedagogică pentru mediul preuniversitar.

În zona de cercetare-dezvoltare-inovare, David a menționat: „demararea operațională în 2025 a evaluării unităților de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), cu impact asupra redefinirii arhitecturii sistemului național de CDI. Stabilită ca Jalon PNRR și prin Legea 25/2023, o consider cea mai importantă reformă în cercetare-dezvoltare-inovare din anii ’90 până astăzi. Odată redefinită arhitectura, se vor asimila natural și mai bine cele mai bune practici internaționale din CDI. De la demararea procesului în acest an (2025), până în prezent, 27 de unități de CDI au trecut deja prin procesul de evaluare.”

Proiectul de Lege pentru digitalizarea și eficientizarea activității de CDI (Jalon PNRR – în curs de includere pe circuitul legislativ).

Printre alte realizări se amintește: aprobarea consiliilor științifice necesare funcționării sistemului național de CDI (ex. CNCS, CCCDI, CNECSTDI); aprobarea Codului de etică și deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare-inovare; consolidarea proiectului „Laserul de la Măgurele” (pentru finalizare – sursa gamma); obținerea aprobării oficiale pentru platforma europeană ERIC-DANUBIUS, singura platformă de acest tip cu coordonare din România; echilibru între fondurile distribuite prin competiție și cele alocate specific.”

Educația și cercetarea au fost introduse ca teme de referință în Strategia Națională de Apărare a Țării.

„Un proiect articulat pentru învățământ superior-cercetare a fost deja elaborat de o comisie de lucru cu experți externi, proiect care ar trebui să stea acum la baza unor modificări legislative”, se mai arată în raport.

A inițiat discuția la nivel de Guvern ca procedura pentru bursele sociale să fie preluată de instituțiile de profil.

 Un capitol a fost dedicat măsurilor fiscal-bugetare stabilite de Coaliția aflată de guvernare.

Expert în educație: „A fost un mandat ezitant, lipsit de susținere politică”

„Adevărul” a discutat despre bilanțul mandatului ministrului Daniel David cu Daniela Vișoianu, expert în educație și politici educaționale implicată de mulți ani în proiecte legate de transformarea sistemului educațional din România și în consultanță pentru educație. Vișoianu predă cursuri în cadrul Universității din București, în domenii precum educația și managementul resurselor umane, a condus Coaliția pentru Educație, o federație de ONG-uri din sectorul educațional care vizează transformarea și îmbunătățirea școlilor din România și a fost consiliera Monicăi Anisie, pe când aceasta era ministru al Educației în 2019.

„A fost un mandat ezitant, lipsit de susținere politică. A avut meritul de a semna ordinul de ministru prin care schimbă planurile cadrul din liceu, dar într-o variantă mai conservatoare decât ce a lăsat în minister predecesoarea lui”, a arătat Vișoianu.

Ea a precizat că David nu a progresat în implementarea legilor noi din 2023 care „cuprindeau elemente cheie de guvernanță cum ar fi reașezarea inspectoratelor, practic, desființarea inspectoratelor școlare.”

În plus, spune Vișoianu, ministrul „nu are șantiere deschise în lucru. Practic, pe noua lege nu sunt procese începute, lăsate în derulare și finalizate. Din păcate, viitorul ministru va fi în situația în care va trebui să dea foarte repede o lege sau o ordonanță de urgență în care să proroge foarte multe din termenele actualelor legi care vor intra în criză de timp în ceea ce privește termenele de implementare.”

Întrebată în ce măsură vom vedea efecte pozitive în 4-5 ani ca urmare a reformelor implementate și/sau începute de ministrul David, experta a susținut: „Domnul Daniel David înțelege foarte bine cum funcționează jocul politic. El nu poate să lase un testament urmașilor lui din minister mai ales că nu este membru al unui partid politic și să se aștepte la o implementare. Suntem foarte mulți cei care am putea să spunem ce trebuie făcut în educație. Provocarea de a fi ministru presupune multă determinare, capacitate de a construi echipe și capacitate de a livra rezultate. Și asta nu am văzut anul acesta și nu știm cum va arăta în viitor”.

„Adevărul” a discutat și cu expertul în educație Marian Ștaș. Acesta a refuzat să comenteze mai mult decât a scris pe pagina sa de Facebook, adică: „Jos pălăria, Sir! RESPECT TOTAL!”. El explică: „postarea spune ce am crezut eu de cuviință să spună, din perspectiva interacțiunii mele nemijlocite cu ministrul Daniel David”.

Criticat pentru măsurile de austeritate

Mandatul lui Daniel David a fost contestat mai ales din zona sindicatelor din educație, nemulțumite de măsurile de austeritate – reducerea valorii plății cu ora în preuniversitar, creșterea normei de predare cu două ore, redimensionarea burselor, reorganizarea rețelei școlare.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE „Spiru Haret“) a criticat dur, într-un comunicat transmis în luna decembrie măsurile de austeritate și raportarea ministrului David la nemulțumirile sindicaliștilor:

„Ceea ce ministrul numește simplist „supărare” este manifestarea unei frustrări acumulate. Măsurile recente au lovit direct în fundamentul sistemului, prin:

Creșterea normei didactice și a numărului de elevi la clasă;

Reducerea veniturilor din plata cu ora;

Haosul provocat de comasările nejustificate ale școlilor;

Impredictibilitatea administrativă.

S-a creat o situație imposibilă. Vorbim despre o suprasolicitare reală, despre scăderea vizibilă a atractivității profesiei didactice și despre pierderea condițiilor minime pentru un act educațional de calitate. A afirma că „le va trece supărarea” înseamnă a trata cu superioritate și cinism o categorie profesională deja împovărată și umilită.”

Mircea Miclea, profesor și psiholog din Cluj-Napoca, care a fost pentru scurt timp ministru al Educației și care a demisionat din cauza alocării mici pentru Educație, i-a reproșat lui David, într-un interviu, că a luat măsurile de austeritate impuse de Coaliție: „Întâi, n-aș fi tăiat. Pentru educație se dau cei mai puțini bani din Europa ca procent din PIB. Deci nu aș fi tăiat efectiv. Nu cred că există alternativă să mai fi tăiat de undeva, pentru că sunt prea puțini bani pentru educație.”

De ce a fost „antipatic” pentru mulți

David a mai fost criticat pentru faptul că a pus pe seama cadrelor didactice cea mai importantă parte de responsabilitate privind analfabetismul funcțional în rândul elevilor. ,,Nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior - când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii. Dar în zona preuniversitară, responsabilitatea e a profesorilor, mai ales dacă ai copilul la școală”, a spus demnitarul într-un interviu. 

Profesorul teolog Radu Preda, fost director executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a postat pe Facebook o explicație a reacțiilor pe care le-a provocat David:

„Daniel David a ajuns pentru mulți antipatic nu pentru că ar fi greșit fundamental, ci pentru că a făcut un lucru rar în administrația românească la nivel central: a încercat să privească sistemele publice la rece. Nu doar ca fiind subfinanțate, ceea ce sunt oricum, ci ca fiind inclusiv deformate intern de mecanisme care, în timp, au devenit canale stabile de drenare a bugetului public, fără legătură reală cu performanța. Asemenea unui sistem vascular bolnav, ele nu mai hrănesc organismul social, ci îl slăbesc.”

Preda susține că Educația funcționează în continuare fără indicatori clari de performanță instituțională, fără evaluări externe credibile și fără sancționarea reală a disfuncțiilor.

„Profesorimea cere, pe bună dreptate, resurse și respect, dar evită adesea discuția despre responsabilitate, calitate și rezultate”, a concluzionat acesta.

Daniel David a avut și un răspuns în mesajul la sfârșit de mandat pentru criticii săi:

„Criticilor de bună credință le spun că un ministru responsabil nu face mereu ce dorește, ci face ceea ce trebuie să facă pentru binele comun, iar dacă mai greșește învață și corectează. Celorlalți critici, de care mă despart nu doar valori și viziuni, ci și atitudini, le spun că un ministru responsabil face ceea ce trebuie să facă prin raportare la lucrurile asumate – în acest caz, Programul de Guvernare!”