Cursuri pentru dascăli cu bani de la stat. Ce vor putea să facă profesorii cu bursa anuală de 150 de euro

Profesorii ar urma să primească de la stat 150 de euro anual, bani care vor putea fi folosiţi nu doar pentru cărţi de specialitate, ci şi pentru cursuri de formare, în aşa fel încât să devină dascăli mai buni la clasă.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, le-a promis săptămâna trecută cadrelor didactice, dar şi personalului auxiliar din învăţământ, o bursă anuală de 150 de euro pentru participarea la cursuri de formare. Banii, care sunt obţinuţi din fonduri europene, ca o completare a programului din 2007, ce prevedea 100 de euro pe an pentru materiale didactice vor putea fi utilizaţi doar în scopuri profesionale, accentul urmând să cadă pe cunoaşterea domeniului pe care îl predau profesorii români şi pe îmbunătăţirea tehnicilor pedagogice pe care le deţin.

Mai exact, cu cei aproape 700 de lei pe care ar urma să-i primească anual de la stat, dacălii şi-ar putea achiziţiona cărţi de specialitate, materiale didactice sau şi-ar putea plăti programe de training şi coaching, inclusiv pentru predarea după noile metode, digitale, susţin experţii în educaţie. „Este minimum necesar, dar până la urmă este o sumă pe care o primim, nu o dăm”, susţin aceştia. Sunt însă şi voci care susţin că măsura ar putea fi una electorală.

„Ar putea să investească şi în autocunoaştere, cumpărând instrumente psihometrice pe baza cărora să obţină rapoarte şi ghiduri de dezvoltare personală. În ceea ce priveşte programele de formare, ar putea opta pentru cele de predare interdisciplinară, de leadership educaţional, de analiză tranzacţională aplicată, care să le dezvolte inteligenţa emoţională, contextuală şi caracterială. De asemenea, pot să înveţe cum se scriu manuale, să facă studii de caz, aplicaţii şi probleme, să urmeze cursuri de evaluare continuă, de consiliere în carieră sau de management de proiecte educaţionale“, a explicat expertul în educaţie Marian Staş, blogger adevarul.ro.

Formarea profesorilor, o problemă

Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Tincuţa Apăteanu spune, la rândul său, că aceste cursuri sunt binevenite, atâta vreme cât sunt ţinute de furnizori de formare de calitate şi nu se merge doar pe cele oferite de stat. „Una dintre cele mai mari probleme din sistemul românesc o reprezintă formarea profesorilor, începând de la formarea iniţială până la cea continuă, pe parcursul carierei. Cursurile acestea sunt în general organizate de Casele Corpului Didactic, dar sunt şi cursuri organizate de asociaţii private precum Teach for Romania. Trebuie să se liberalizeze piaţa, să li se ofere şi formatorilor privaţi oportunitatea să facă „teacher training“ (formarea profesională a dascălilor). Casa Corpului Didactic s-a decredibilizat în timp, iar monopolul asupra formării profesorilor a avut un impact negativ asupra calităţii dezvoltării profesionale a cadrelor didactice“, a explicat Apăteanu.

Program reinventat şi adaptat

Remus Pricopie a promis însă în Parlament, la dezbaterea moţiunii de cenzură pe Educaţie, că va moderniza şi suplimenta această schemă, cu 50 de milioane de euro. „Vom folosi fonduri structurale ca sumă forfetară, adică îi lăsăm profesorului decizia cum să folosească acea sumă, o dată, la începutul anului şcolar, de regulă, să se aloce această sumă şi profesorul să poată să îşi cumpere cărţi, să poată să meargă la o conferinţă, la un program de formare“, a explicat ministrul Educaţiei.

Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, a explicat la rândul său că este vorba de bani pe care profesorii i-au mai primit pe vremea guvernului Tăriceanu, în perioada 2007-2009, pentru a-şi plăti manuale de specialitate. „Am înţeles că măsura va fi reluată în fiecare an şi ar putea fi aplicată din noiembrie-decembrie anul acesta“, a spus Hăncescu. Acesta a adăugat şi elementul de noutate: profesorii ar putea să se înscrie acum şi la cursuri de formare digitală, având în vedere că în curând vor fi introduse pe piaţă manualele în format electronic.

Promisiuni electorale sau de durată?

Profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală a explicat că dascălii au apreciat măsura în trecut şi a adăugat că, pe vremea guvernului Tăriceanu, trebuiau să prezinte chitanţe pentru manualele cumpărate, fiindcă nu aveau voie să folosească banii în scopuri personale.

Profesorul atrage însă atenţia asupra istoricului electoral al unor astfel de măsuri. „Întrebarea este dacă ne vor mai da aceşti bani şi în anii când nu au loc alegeri. Din păcate, când eram student în anii '90, îmi permiteam să îmi cumpăr mai multe cărţi cu bursa pe care o primeam. Am cumpărat la vremea aceea în jur de 1.000 de cărţi în cinci ani. Acum sunt profesor cu gradul I şi o vechime de peste 20 de ani, însă, în tot acest timp, din salariul de profesor am putut să achiziţionez doar 150 de cărţi“, a spus Riegler.

Cum sunt şcoliţi profesorii peste hotare

Ideea de „teacher training“ (dezvoltarea profesională a cadrelor didactice) s-a născut în Occident, unde de zeci de ani se urmăreşte perfecţionarea actului de predare-învăţare. Acolo, arta de a fi un bun pedagog se dezvoltă prin astfel de cursuri specializate, axate pe tehnici de comunicare şi de îmbunătăţire a rezultatelor elevilor.

„Eu cred în pedagogia pe bază de rezultat. Ne uităm la metodele de predare-învăţare care au cele mai bune rezultate şi pe acelea le luăm drept exemplu. Feedback-ul pe care îl dau profesorii elevilor este cel mai important lucru. Atunci când le dai o notă elevilor, trebuie să le spui: „Uite, ai luat nota 9 pentru că ai făcut aşa, dar ai greşit aici. Dacă vrei să iei 10, trebuie să mai faci asta. Este foarte important să le spui copiilor cum pot să îmbunătăţească modul în care învaţă şi ce trebuie să facă pentru a evolua mai departe, nu doar să le spui unde au greşit“, a explicat Simon Parker, un profesor britanic stabilit de 10 ani în România şi care i-a instruit pe profesorii români după acest model occidental.

În imagine, profesorul britanic Simon Parker    FOTO: Adevărul

El a adăugat că, de-a lungul anilor, a întâlnit şi cursanţi care au opus rezistenţă, care nu voiau să-şi îmbunătăţească metoda, deoarece credeau că sistemul nu are niciun defect, dar acestea au fost excepţii.

Profilul unui profesor bun

Unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători din domeniu, Sir Ken Robinson, spunea, într-unul dintre cele mai vizualizate discursuri pe Youtube, că un profesor adevărat îi motivează, le dă energie şi le dezvoltă imaginaţia elevilor săi.

„Educaţia este un proces personal, este vorba despre oameni care învaţă, despre mintea şi sufletul care răspund la experienţele de viaţă ale fiecăruia dintre noi. Profesorii adevăraţi ştiu asta. Ei înţeleg că singurul mod în care poţi să-i ajuţi pe copii să înveţe este să faci conexiunea dintre ceea ce li se predă cu ceea ce îi interesează pe ei personal, ceea ce îi motivează şi le dă energie şi le activează imaginaţia. Tehnologia, spre exemplu, le oferă astfel de oportunităţi, le testează imaginaţia şi poate fi folosită cu mare succes în actul de predare-învăţare. Educaţia este o artă a profesorului care se uită în ochii elevilor lui şi vede dacă aceştia asimilează sau nu ceea ce le predă“, este de părere Ken Robinson.