Ce salarii au profesorii în Germania, Finlanda și Israel
0O analiză concentrată pe trei țări, Germania, Finlanda, Israel, despre profesori, salariile lor, statut și rolul de la clasă, a fost realizată de o publicație franceză.
Școlile își angajează singure profesorii
În Germania, meseria de profesor este deosebit de bine văzută. Deficitul de cadre didactice datorat schimbărilor demografice este un alt factor care explică nivelul ridicat al salariilor din această țară. La finalul carierei, salariul poate ajunge la 5.500 de euro brut pe lună. Există însă diferențe semnificative între regiuni, potrivit francetvinfo.fr.
Educația este în responsabilitatea landurilor. Prin urmare, landurile sunt cele care stabilesc conținutul programelor de învățământ și al examenelor, dar și cele care stabilesc nivelul salariilor în funcție de bareme valabile în întreaga regiune. Prin urmare, nu există un echivalent al sistemului național de educație în Germania. Profesorii se adresează direct școlilor în care doresc să lucreze. Directorii de școli sunt cei care organizează interviurile și selectează candidații.
Un profesor debutant în învățământul primar câștigă între 3 500 și 4 000 de euro brut pe lună. În școlile secundare și în licee, salariile variază între 4.000 și 4.600 de euro brut pe lună. Cele mai mari salarii sunt plătite profesorilor de liceu din Baden-Württemberg, cu 5.665 de euro brut pe lună.
În țară nu există profesori în stradă sau greve ale profesorilor. Este adevărat că statutul de funcționari publici le interzice profesorilor să manifesteze. Cu toate acestea, există nemulțumiri care sunt legate și de variațiile puternice ale statutului profesorilor. De exemplu, orașul Berlin, care a fost puternic îndatorat timp de mai mulți ani, a încetat să mai acorde statutul de funcționar public profesorilor săi din cauza lipsei de fonduri. Acest lucru a avut un efect dramatic asupra școlilor din oraș, profesorii fugind în orașul vecin Brandenburg, care are niveluri salariale mai mari.
Modelul finlandez, cel mai eficient
Finlanda este adesea luată drept model în materie de educație. De la începutul sondajelor Pisa, care testează cunoștințele elevilor de 15 ani, Finlanda se află pe primul loc în rândul țărilor europene. Dar se pune întrebarea: suntem pregătiți să acceptăm toate schimbările culturale și sociale pe care acest lucru le implică?
Pentru a răspunde la această întrebare, ne putem uita la profesori. Un profesor finlandez predă între 18 și 24 de lecții pe săptămână, la care se adaugă două ore de ședințe de predare. Aceștia trec printr-un proces de selecție drastic - rata de succes la examen variază între 8 și 20% - după care trebuie să își "vândă" competențele directorilor și diriginților care îi vor angaja. Un sistem școlar de tip finlandez presupune, de asemenea, aproximativ 20 de elevi pe clasă și salarii de peste 3.000 de euro pe lună.
Pe lângă acest aspect material, există și problema pedagogiei. În timp ce în Franța, accentul este pus pe disciplină și note, în Finlanda, cuvintele cheie sunt "inițiativa elevilor" și "evidențierea calității elevilor". Profesorul nu poate acorda note sub 4 din 10, dar are libertatea totală de a-și adapta lecția. ”Trebuie să mă asigur că elevii mei pot comunica în limba engleză, dar cu ce metodă depinde de mine", spune Hemi, un profesor de limbi străine din Finlanda. Deci, dacă clasa mea funcționează mai bine cu proiecte, sau prin jocuri, muzică, o fac.
Nu există teama că un inspector îți va reaminti programa școlară, inspectoratul a fost desființat în anii 1990. Modelul finlandez încearcă să fie exportat. Există chiar o organizație care vinde know-how-ul finlandez în străinătate, Education Finland, dar ne amintește regulile oricărei reforme școlare: ai nevoie de timp, trebuie să mergi treptat și, mai ales, ai nevoie de consens politic.
În Israel, salarii derizorii în sectorul public
În statul evreu, există diferite tipuri de învățământ: multe școli publice, în afara contractului, sau yeshivas, școli în care se predă doar religia. Dar dacă ne concentrăm asupra școlii publice, școala guvernamentală, profesorii sunt destul de prost plătiți.
La începutul carierei lor, dar și după mai mulți ani, profesorii din Israel - atât în școlile primare, cât și în cele secundare - au salarii derizorii. Potrivit unei analize anuale a educației în țările OCDE, publicată în septembrie 2021, profesorii din această țară sunt plătiți mai puțin decât media, în timp ce clasele israeliene sunt printre cele mai aglomerate.
De fapt, ei câștigă cu 6% mai puțin atunci când salariile lor sunt comparate folosind o scară a puterii de cumpărare, în parte pentru că viața este atât de scumpă în Israel. Uneori, salariul lor de pornire poate fi mai mic decât salariul obișnuit al chelnerilor. Potrivit unui sondaj publicat de cotidianul economic israelian The Marker, unul din cinci profesori israelieni părăsește profesia în primii trei ani.
Profesorii protestează de mult timp, criticând faptul că administratorii educației nu provin din rândul cadrelor didactice. Aceștia cer o creștere a salariilor sau a prestigiului general al profesiei, iar la începutul fiecărui an școlar există amenințări de greve, conduse de sindicatul profesorilor. Ca urmare, în Israel există un deficit real de cadre didactice.
Un deficit care exista deja înainte de pandemia de coronavirus, dar care nu face decât să se agraveze. Principalul sindicat al profesorilor se teme de un început dificil al noului an școlar în septembrie anul viitor, dacă nu se ajunge la un acord asupra salariilor în iunie, menționând închiderea unor clase întregi.