Cât de şcoliţi trebuie să fie învăţătorii?

Obligarea educatorilor şi a învăţătorilor de a obţine o diplomă de licenţă în şase ani a iscat controverse între foştii miniştri ai Educaţiei şi i-a înfuriat pe dascălii vechi, produsul liceelor pedagogice.

Aproximativ 22.000 de învăţători şi educatori, din totalul de aproximativ 40.000, ar putea să-şi piardă posturile dacă nu vor obţine o diplomă de licenţă în următorii şase ani. Asta stipulează o ordonanţă de urgenţă aprobată de Executiv în decembrie 2012, pe ultima sută de metri a mandatului ministrului Educaţiei Ecaterina Andronescu.

Măsura era menită să evite „concedieri colective Inadmisibile“ în sistemul de învăţământ, aşa cum au explicat ieri reprezentanţii ministerului, pentru că învăţătorii ar fi rămas în afara legii în lipsa acestei ordonanţe.

Însă a născut indignarea dascălilor vechi din sistem, cei care nu au decât studiile liceelor pedagogice şi o vechime de zeci de ani la catedre. Ei susţin că nu sunt dispuşi, financiar, cel puţin, să petreacă trei ani pe băncile unei facultăţi, după ce au modelat generaţii întregi de copii.

O meserie-vocaţie

„Nu mi-aş permite să-mi dau salariul meu pe trei-patru luni pentru a putea plăti taxele de studiu, este clar că nu aş putea să merg decât la o facultate privată, la fără frecvenţă. Oricum, nu mi se pare deloc echitabil ca după 30 de ani de muncă în aceeaşi şcoală şi zeci de cursuri de formare profesională şi proiecte la care am participat să mi se ceară să obţin şi o diplomă de licenţă“, spune Liliana, o învăţătoare care predă de 30 de ani la aceeaşi şcoală din Capitală.

Ea contestă nu doar modalitatea în care s-a inclus această obligativitate, cât şi utilitatea unei astfel de condiţii: „Cu ce mă face mai deşteaptă o hârtie? Asta este o meserie de vocaţie, e nevoie de vocaţie. Poate să fie tobă de carte, dar să nu aibă chemare“.

Elena Dumitru, o educatoare cu vechime de 38 de ani în sistem, spune că „rezultatele acestei măsuri depind foarte tare de felul în care ea va fi înţeleasă în primul rând de viitorii dascăli“.

„Trebuie să se ţină cont de specializarea aleasă la facultate. Nu mi se pare normal ca un absolvent de Matematică şi care a făcut un modul psiho-pedagogic de câteva luni să vină şi să lucreze în preşcolar, unde cei mai mulţi dintre copii intră pentru prima dată într-un colectiv“.

Studiile superioare, cerute în mediul privat

Pe de altă parte, Roxana Niculescu, educatoare la o grădiniţă privată din Bucureşti, susţine că este justificată cerinţa legată de obţinerea studiilor superioare de cei care vor să facă parte din corpul didactic. „Directoarea grădiniţei unde lucrez eu, care este privată, nu angajează educatori care nu şi-au terminat studiile superioare“, spune Niculescu.

Puşi în faţa faptului împlinit, liderii sindicali din învăţământ solicită modificarea ordonanţei când va intra în dezbaterea Parlamentului pentru aprobare, iar foştii miniştri ai Educaţiei au venit cu propriile explicaţii.

„Era nevoie de ordonanţă pentru a-i putea plăti pe cei 40.000 de educatori şi învăţători, pentru care nu exista nicio bază legală, nu existau în lege“, susţine Andronescu, care recunoaşte totuşi că va fi nevoie de o clarificare în actul normativ, care să nu lege existenţa diplomei de păstrarea posturilor, ci doar de obţinerea statutului de profesor, în loc de educator/învăţător.

În schimb, fostul ministru Daniel Funeriu este de părere că măsura din iarnă „este în interesul fabricilor de diplome, şi nu al elevilor“, iar „Guvernul actual îi obligă pe aceşti oameni foarte buni să meargă pe cheltuiala lor la o universitate, să mai ia o bucată de carton“.