Camera Deputaţilor refuză să le dea elevilor o masă caldă pe zi
0Deşi ultimele studii arată că în România unul din zece copii din mediul rural merge la culcare flămând, deputaţii au ales să respingă, marţi, proiectul care prevede introducerea unei mese calde în şcoli sau a unui pachet alimentar corespunzător cu nevoile nutriţionale ale unui copil.
Deşi ultimele studii arată că în România unul din zece copii din mediul rural merge la culcare flămând, deputaţii au ales să respingă, marţi, proiectul care prevede introducerea unei mese calde în şcoli sau a unui pachet alimentar corespunzător cu nevoile nutriţionale ale unui copil. „Noi susţinem acest program, însă, nu putem să îl aplicăm decât la nivel pilot, iar asta pentru că deocamdată nu avem infrastructura necesară. De asemenea, trebuie menţionat faptul că nu avem capacitatea de asigura condiţiile igienico-sanitare pentru servirea unei mese complexe. Vom face, însă, toate demersurile necesare deoarece programul „cornul şi laptele“ nu satisface nevoile nutriţionale ale copiilor“, a încercat o explicaţie Sorin Cîmpeanu , deputat în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi fost ministru al Educaţiei.
Probleme sunt şi cu programul-pilot
Programul a fost proiectat anul trecut de Guvernul Cioloş şi trebuia pilotat în anul şcolar 2016-2017 pe aproximativ 30.000 de elevi şi preşcolari din 50 de unităţi şcolare. „Venim cu un program pilot care să permită acordarea unei mese calde sau a unui pachet alimentar în fiecare zi, la şcoală. Am ales câteva unităţi de învăţământ, care sunt deocamdată în acest program pilot din zone geografice diferite, din medii sociale diferite tocmai pentru a vedea în ce fel putem face eficient acest program şi dacă după acest an şcolar, 2016-2017, acest proiect pilot confirmă. Obiectivul este ca el să fie lărgit apoi la nivelul întregii ţări şi să combinăm cumva şi programul „Fructe în şcoli” cu „Laptele şi cornul în şcoli”, adăugând nişte resurse financiare", spunea Dacian Cioloş în octombrie anul trecut.
Practic, aceşti copii ar fi trebuit să primească zilnic câte un pachet alimentar sau o masă caldă în limita a 7 lei. Însă se pare că doar jumătate dintre cei înscrişi au beneficiat de această masă. „Problema a fost legată de implementarea acestui program. E vorba de asigurarea condiţiilor şi a tipului de meniu pe care trebuiau să îl primească elevii. Trebuie îndeplinite nişte condiţii în ceea ce priveşte avizele sanitare ş.a.m.d. Toate aceste elemente trebuie să fie revizuite şi sper ca în toamna anului următor să fie puse la punct toate detalliile“, susţine Ariana Oana Bucur, secretar de stat în cadrul Ministerul Educaţiei.
Pe de altă parte, Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, spune că aceste verficări ar fi trebuit să fie făcute încă de acum un an. „În afara logicii că e un proiect al guvernului anterior, deci trebuie picat, pentru un proiect pilot nu există justificarea: <<nu ştim dacă o să funcţioneze>>, pentru că asta presupune pilotarea - testarea a ceea ce funcţionează şi ceea ce poate fi îmbunătăţit. Toate aceste decizii care sunt luate şi apoi <<întoarse>> afectează copii şi sistemul. Acest program este deja în derulare şi verificarea infrastructurii necesare, a condiţiilor igienico-necesare se presupune a fi fost făcută în vara anului 2016, atunci când au fost selectate şcolile pentru pilotare. Este obligatoriu să nu se implementeze decizii de politică publică fără date serioase în spate, fără analize de impact.”
Masa Caldă ar putea preveni abandonul şcolar
Masa Caldă este o măsură utilă în vederea diminuării fenomenului de abandon şcolar, însă nu este suficientă. Aceasta ar trebui să fie integrată în programul „Şcoală după şcoală“ la care orice copil ar trebui să aibă acces, potrivit Legii Educaţiei naţionale din 2011. Aceasta nu este, însă, aplicată de autorităţi“, a explicat Laura Marin, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst.
„Se pare că autorităţile au bani pentru creşteri salariale, dar nu şi pentru asigurarea unei mese pe zi pentru elevi. Trebuie să ne gândim că pentru mulţi copii aceasta ar putea fi singura masă pe zi, motiv pentru care implementarea unei astfel de măsuri ar reduce cu siguranţă abandonul şcolar“, este de părere sociologul Gelu Duminică.