Academia Română: Eliminarea limbii latine din programa şcolară reprezintă un pericol. Reacţia ministrului Adrian Curaj

Academia Română solicită ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea celor trei variante alte Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial pe motivul că excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie reprezintă un pericol.

„Academia Română atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, discipline care, alături de componenta lor identitară amintită, au cea mai importantă vocaţie formativă dintre toate disciplinele - dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii logice, a capacităţii de exprimare, a creativităţii, a spiritului civic şi a celui democratic, înţelegerea integratoare, în spiritul valorilor umaniste”, potrivit unui material pe site-ul Academiei. 

Motivul pentru care cele trei variante ale planului-cadru reprezintă un pericol este că „vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă”. 

Istoria oferă o perspectivă largă asupra realităţii

Potrivit academicienilor, istoria oferă o perspectivă largă asupra realităţii, limba şi literatura română dezvoltă capacitatea de înţelegere a noţiunilor, dar şi sensibilitatea şi  capacitate de exprimare corectă, iar latina consolidează cunoştinţele de gramatică şi de logică. 

«Identitatea românească nu poate fi înţeleasă fără componenta sa latină, indentitatea europeană, la rândul ei, nu poate ignora această componentă. Să nu uităm eforturile Şcolii Ardeleane, iluminismul românesc, de a argumenta originea latină a poporului şi a limbii româneşti în Transilvania. Să nu uităm că însuşi statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor „de gintă latină“. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi dicţionarul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conştiinţa identităţii noastre. Or, acum, propunerile acestui nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelectuali responsabili şi pun sub semnul pericolului însăşi identitatea noastră. Consecinţele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare», mai precizează Academia. 

"Membri ai Academiei Române au semnalat în repetate rânduri insuficienţa numărului de ore la disciplina istorie, inconsistenţa programelor şi deficienţele manualelor. Specialişti din institutele de cercetare ale Academiei Române au adresat memorii şi au propus Ministerului Educaţiei sprijin şi consiliere în elaborarea ghidurilor de predare şi în perfecţionarea cadrelor didactice" , menţionează sursa citată.

Punctul de vedere este semnat de membrii Biroului Prezidiului Academiei Române: acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, acad. Bogdan Simionescu, acad. Alexandru Surdu, acad. Victor Spinei, vicepreşedinţi ai Academiei, şi acad. Victor Voicu, secretar general al prestigioasei instituţii.

O solicitare similară, intitulată "Apel pentru limba latină", a fost adresată ministrului Curaj, la iniţiativa acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Solomon Marcus, de către un grup de 500 de intelectuali români, între semnatari numărându-se: acad. Eugen Simion, acad. Ioan Aurel Pop, acad. Marius Sala, membrii corespondenţi şi de onoare ai Academiei Române, cercetători din institutele de cercetare din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca ale acestui for.

Ministrul Educaţiei: Avem nevoie de stabilitate, dar şi de inovare

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a reacţionat la solicitarea Academiei Române de a reanaliza cele trei planuri-cadru.
 

„Avem nevoie de stabilitate în domenii-cheie, cum este, de exemplu, istoria naţională, dar şi de inovare şi tehnologii noi în educaţie. În mod cert, numărul de ore dedicat unei discipline este important, însă pentru această fază a dezbaterii este la fel de util să discutăm şi despre ce vrem să se întâmple în acele ore, despre instrumente şi metode de predare inovative, despre atractivitatea materiei, despre ce cunoştinţe şi competenţe vrem să obţină elevii. Dezbaterea centrată exclusiv pe aspecte cantitative este contraproductivă. Cea mai buna soluţie nu poate veni decât din dialog, prin urmare invitaţia de a participa argumentat la această consultare este în continuare deschisă”, a subliniat ministrul Adrian Curaj.