Analiză Cum explică un fost șef CCR blocajul fără precedent în cazul pensiilor speciale: „Este o premieră în istoria Curții”

Augustin Zegrean se arată consternat de manevra prin care cei patru judecători susținuți de PSD la Curtea Constituțională au blocat luni luarea unei decizii cu privire la Legea de reformă a pensiilor speciale ale magistraților. Într-o declarație pentru „Adevărul”, fostul președinte al CCR a explicat că acest tertip este unic în istoria de peste 30 ani a Curții.

Reformarea pensiilor speciale ale magistraților este în impas. Ședința de luni a Curții Constituționale nu a putut avea loc, deoarece nu s-a întrunit numărul minim necesar de judecători. În sală au fost prezenți doar cinci judecători: președinta Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Asztalos Csaba și Mihaela Ciochină. În schimb, au absentat cei patru magistrați propuși de PSD: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga.

Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, a explicat mecanismul de funcționare a Curții, subliniind că deciziile nu se pot lua fără cvorumul de minim șase judecători.

„Nu s-a luat nicio decizie, pentru că nu s-a întrunit cvorumul. Nu poți să iei o decizie în patru sau cinci judecători. Ca să iei o decizie, trebuie să fie șase prezenți”, a precizat Augustin Zegrean pentru „Adevărul”.

O premieră negativă în 30 ani de activitate

Situația creată de absența în bloc a judecătorilor numiți la propunerea PSD este, potrivit lui Zegrean, un eveniment fără precedent. De la înființarea instituției, mecanismul boicotului prin neprezentare nu a fost niciodată utilizat pentru a bloca o decizie.

„Este prima dată când se întâmplă acest lucru în istoria aceasta zbuciumată. Din 1992 funcționează Curtea Constituțională. În iunie 1992 a fost prima decizie. Metoda aceasta nu s-a mai folosit”, a declarat Zegrean.

Fostul magistrat sugerează că absența ar putea fi o strategie de ultim moment pentru a forța o amânare, în condițiile în care o cerere oficială ar fi putut fi respinsă.

„Legea Curții spune că, dacă minim trei judecători cer amânarea, președintele este obligat să amâne cauza. Dacă nu au vrut să amâne, sau au cerut patru amânare și nu s-a vrut... Atunci ce să facă și ei acolo? Cum să-și apere interesele? Aproape că nu mai e altă soluție”, a explicat Zegrean contextul posibilului boicot.

Sancțiuni pe hârtie

Deși legea prevede obligația judecătorilor de a participa la ședințe și stipulează sancțiuni pentru abateri disciplinare, Augustin Zegrean este sceptic că se vor lua măsuri concrete. Paradoxul constă în faptul că sancționarea judecătorilor CCR se decide tot în interiorul Curții, ceea ce face improbabil un vot împotriva propriilor colegi în actuala configurație.

„Până la urmă există sancțiuni, obligația fiecărui judecător e să participe la ședință. Deci participarea la ședințe trebuie să existe, trebuie să vină la ședință, nu să nu vină. Până la urmă pot fi sancționați, că se consideră că e abatere disciplinară. (...) Dar mă tem că nu s-a întrunit sau nu s-ar întâmpla... Dacă s-ar pune pe discuție sancționarea acestor patru”, a adăugat expertul.

Acesta a reamintit că, deși judecătorii sunt inamovibili pe durata mandatului (nu pot fi schimbați sau dați afară arbitrar), sancțiunile disciplinare sunt prevăzute în Legea 47/1992 de organizare a Curții.

Pronosticul lui Zegrean: „Nu cred că în 16 ianuarie se vor întâlni”

Următorul termen a fost stabilit, teoretic, pentru data de 16 ianuarie, însă Augustin Zegrean rămâne rezervat cu privire la soluționarea rapidă a conflictului. Cu toate acestea, el asigură că, la un moment dat, o decizie va trebui luată.

„Nu vă temeți, că sigur se va întâmpla așa. (...) Credeți-mă de data asta, că într-o zi, nu știu când... Nu, nu cred nici în 16 că se vor întâlni și vor face ceva. Dar, cândva, într-o zi se vor întâlni și vor da o decizie”, a conchis Zegrean.

Proiectul de reformă aflat în prezent pe masa Curții Constituționale vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 ani.