Tot mai mulți americani refuză să își plătească impozitul federal în semn de protest față de politicile lui Donald Trump
0Un număr tot mai mare de contribuabili din Statele Unite spun că refuză să plătească integral sau parțial impozitul federal pe venit, într-un gest de protest față de politicile administrației conduse de Donald Trump, scrie The Guardian.
Printre ei se află Rachel Cohen, o avocată în vârstă de 31 de ani din Chicago. Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, ea a anunțat că nu va plăti anul acesta cei aproximativ 8.800 de dolari datorați guvernului federal. În schimb, spune că va depune suma într-un cont de economii.
Cohen afirmă că nu dorește ca banii ei să fie folosiți pentru finanțarea conflictelor din Iran sau din Fâșia Gaza și nici pentru operațiunile agenției de imigrație Immigration and Customs Enforcement, cunoscută sub numele de ICE.
Postarea sa a atras zeci de mii de reacții. Unii utilizatori au spus că ar dori să facă același lucru, în timp ce alții au avertizat-o că refuzul de a plăti taxe este ilegal. Cohen a răspuns că este conștientă de riscurile legale și spune că a luat decizia în mod deliberat.
O formă veche de protest
Refuzul de a plăti taxe ca formă de protest are o istorie lungă în Statele Unite. Un exemplu timpuriu este Boston Tea Party, când coloniștii americani au protestat față de taxele impuse de Marea Britanie asupra importurilor de ceai.
În prezent, unele organizații spun că interesul pentru această formă de protest crește din nou. Lincoln Rice, care conduce National War Tax Resistance Coordinating Committee, afirmă că tot mai mulți americani aleg să își retragă banii din sistemul fiscal federal.
Potrivit lui Rice, organizația a înregistrat o creștere semnificativă a interesului pentru programele sale de informare. Un curs introductiv despre refuzul de a plăti taxe, organizat recent, a atras aproape 500 de participanți – mult peste nivelul obișnuit din anii anteriori.
El avertizează însă că unele forme de rezistență fiscală sunt ilegale și pot avea consecințe. Acestea pot include penalități financiare, blocarea salariilor sau a conturilor bancare și, în cazuri extreme, confiscarea bunurilor.
Motivații politice și morale
Pentru Cohen și alți protestatari, decizia este legată de modul în care sunt cheltuiți banii publici. Ea spune că aproximativ 13% din impozitul federal pe venit al americanilor merge către cheltuieli militare, iar o parte este direcționată către agenții de aplicare a legii, inclusiv Immigration and Customs Enforcement.
Refuzul de a plăti taxe a devenit vizibil și în timpul Războiului din Vietnam, când unele personalități publice – printre care și cântăreața Joan Baez – au declarat că nu vor plăti partea din taxe destinată finanțării războiului.
În acea perioadă, sute de mii de americani au refuzat și plata așa-numitei „taxe pe telefon”, o taxă de 10% aplicată facturilor telefonice, introdusă pentru a finanța efortul de război.
După încheierea conflictului din Vietnam, interesul public pentru protestele fiscale a scăzut, însă practica a continuat în anumite comunități. Grupuri religioase pacifiste, precum Quakers și Mennonites, au considerat refuzul de a plăti taxe legate de activități militare drept o obligație morală.
O dezbatere care revine în actualitate
În ultimii ani, interesul pentru această formă de protest a reapărut, în special în contextul tensiunilor politice interne și al conflictelor internaționale.
Christina Thompson, coordonatoare voluntară a organizației National Tax Strike, spune că scopul mișcării nu este eliminarea sistemului de impozitare, ci schimbarea modului în care sunt folosiți banii publici.
Ea susține că unii activiști consideră că fondurile ar trebui direcționate mai mult către domenii precum sănătatea, locuințele sau costul vieții, în loc de cheltuieli militare.
Unii experți fiscali spun că rămâne de văzut cât de mult se va extinde fenomenul. În același timp, reducerea personalului din cadrul Internal Revenue Service a ridicat întrebări cu privire la capacitatea autorităților de a gestiona eventuale cazuri de neplată.
Pentru Rachel Cohen, însă, decizia este una personală și calculată. Ea spune că este conștientă de riscuri, dar consideră că situația politică actuală justifică o formă de protest civil.
„Sunt, desigur, emoționată și îngrijorată”, spune ea. „Dar am analizat riscurile și am decis că acesta este lucrul pe care trebuie să îl fac în momentul de față”.