SUA ating încă o dată limita datoriei publice: trei luni până la intrarea în incapacitate de plată?

Statele Unite ale Americii au atins, duminică, încă o dată pragul maxim al datoriei publice, care în SUA este stabilit prin Constituţie. Dacă limita nu este majorată iar, SUA vor intra în incapacitate de plată. Însă eforturile pentru a ajunge la un consens în Congres pentru ridicarea pragului se anunţă a fi unul anevoios, aşa cum au fost toate până acum.

„Nu vom negocia pe marginea majorării pragului datoriei publice. Caracterul de bun-platnic, de solvabilitate, al Statelor Unite nu este de negociat. Nu se poate negocia sau dezbate dacă o ţară trebuie să-şi plătească datorii pe care le are deja”, a explicat Jack Lew, secretarul Trezoreriei Americane şi un apropiat al preşedintelui democrat Barack Obama. 

Ultima dată când SUA au avut nevoie de o majorare a pragului datoriei publice s-a întâmplat în august 2011, când ţara a „fentat” cu doar câteva ore intrarea în incapacitate de plată. Republicanii ameninţă şi acum să ducă dezbaterea până în ultima clipă, refuzând să ia în calcul orice plan de majorare până când nu vor fi introduse măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului. 

De cealaltă parte, democraţii refuză să taie bugetele alocate unor proiecte-emblemă precum Sănătatea şi Apărarea. Economiştii arată însă că administraţia nu va avea probleme în efectuarea plăţilor până în septembrie, având deja asigurat necesarul de finanţare pentru următoarele trei luni. Astfel, o dezbatere serioasă pe această temă nu va începe mai devreme de septembrie. 

În prezent, datoria SUA se ridică la aproximativ 105% din PIB şi are valoarea de 16.010 de miliarde de dolari. 

Congresul american a aprobat în 1917 Second Liberty Bond Act privind emiterea de obligaţiuni de război pentru a putea finanţa participarea SUA la prima conflagraţie mondială. Limitarea datoriei publice avea ca scop simplificarea activităţii Trezoreriei. Aceasta nu mai avea nevoie de aprobarea Congresului pentru orice împrumut, atât timp cât nu atingea limita. În 1939, Legislativul a aprobat o creştere a plafonului. De atunci şi până acum, limita datoriei publice a fost ridicată de 100 de ori, ultima dată în august 2011. 

Atunci, când SUA riscau să intre în incapacitate de plată, republicanii au pus o condiţie pentru a vota majorarea plafonului datoriei publice. Aceasta consta în adoptarea unei legi care prevedea ca, în cazul în care guvernanţii nu ajung la o soluţie, începând cu 1 ianuarie 2013 să fie aplicate tăieri automate în toate sectoarele bugetare.  

De atunci, singurul lucru care s-a schimbat a fost că guvernanţii au amânat cu trei luni data intrării în vigoare şi au stabilit o listă cu excepţii –domenii care scapă de reduceri. Nici la 1 martie republicanii şi democraţii nu au reuşit să ajungă la un consens. Prin urmare, în SUA au fost aplicate aceste tăieri bugetare automate, despre care economiştii spun că loveşc dur dezvoltarea. 

Însă nici acordul de atunci n-a rezolvat problemele sistemice din economia americană, ci doar a cumpărat timp. Practic, măsurile adoptate cu 257 de voturi „pro” şi 167 de voturi „împotrivă” sunt prea laxe şi nu fac altceva decât să cumpere timp. 

Practic, americanii cu venituri mai mari de 400.000 de dolari vor plăti impozite pe venit mai mari. Propunerea iniţială a democraţilor îi viza pe cei care câştigă mai mult de 250.000 de dolari, în timp ce republicanii respingeau orice suprataxă a persoanelor cu venituri ridicate.

De asemenea, şomerii vor beneficia de ajutoare mai ridicate, însă nu la nivelul promis de Obama în timpul cursei pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. 

Totodată, americanii vor plăti impozite mai mari şi pentru venituri din capital, dividende şi proprietăţi imobiliare cu o valoare mai mare de cinci milioane de dolari.