Portavionul Nimitz intră în Marea Caraibilor. Presiunea militară a lui Trump asupra Cubei atinge cote maxime

Statele Unite își flexează din nou mușchii militari în propria curte din spate. Portavionul USS Nimitz, însoțit de navele sale de escortă, a intrat în sudul Mării Caraibilor, o mișcare de forță strategică menită să sporească presiunea asupra regimului de la Havana. Coincidență sau nu, desfășurarea navală are loc exact în aceeași zi în care Departamentul de Justiție al SUA a anunțat punerea sub acuzare a fostului lider comunist Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani.

Surse oficiale de la Washington, sub protecția anonimatului, subliniază că prezența portavionului Nimitz și a flotei sale de avioane de vânătoare are ca scop principal o „demonstrație de forță”. Pentru moment, nu se dorește transformarea acestei platforme într-o bază pentru operațiuni de anvergură, așa cum a fost cazul portavionului Gerald Ford în luna ianuarie, utilizat în raidul comandourilor pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro. Cu toate acestea, semnalul transmis Havanei este fără echivoc.

Comandamentul de Sud al armatei americane (SOUTHCOM) a salutat prezența flotei pe rețelele sociale, amintind că „USS Nimitz și-a dovedit valoarea în luptă pe tot globul, asigurând stabilitatea și apărând democrația, din Strâmtoarea Taiwan până în Golful Persic”. Chiar dacă o mare parte din logistica militară masată inițial în Caraibe a fost relocată în Orientul Mijlociu, din cauza războiului din Iran, nava de asalt amfibiu USS Iwo Jima rămâne poziționată strategic în regiune.

Pretext pentru invazie? Tabăra republicană cere „rețeta Maduro”

Acuzațiile aduse lui Raúl Castro și altor cinci oficiali cubanezi alimentează speculațiile conform cărora administrația Trump caută un pretext legal pentru o intervenție armată. Tensiunile au fost amplificate de rapoarte recente ale serviciilor de informații americane, scurse în presă prin intermediul Axios, care susțin că Havana ar fi achiziționat o flotă de peste 300 de drone militare, luând în calcul atacarea bazei americane de la Guantánamo Bay sau a coastelor din Florida ca o măsură preventivă.

În timp ce experții sunt sceptici că o insulă măcinată de o criză energetică profundă și penurie de combustibil ar îndrăzni să lovească prima o superputere, retorica politică de la Washington s-a aprins instantaneu. Vocile radicale din Florida cer măsuri radicale:

„Nu ar trebui să excludem nicio opțiune. Ceea ce i s-a întâmplat lui Maduro ar trebui să i se întâmple și lui Raúl Castro”, a declarat public senatorul republican Rick Scott.

La rândul său, reprezentanta Maria Elvira Salazar a susținut deschis ideea unei invazii, afirmând că Trump îi trimite lui Castro un mesaj simplu: „Uită-te la Maduro. Dacă nu vrei să sfârșești ca el, pleacă”.

Totuși, analiștii militari avertizează că o operațiune în Cuba nu ar fi la fel de simplă ca lovitura chirurgicală din Venezuela. În timp ce acolo ținta a fost un singur om, în Cuba puterea este mult mai difuză, iar armata cubaneză, deși dotată cu echipament sovietic învechit și mai degrabă concentrată în ultimele decenii pe administrarea industriei turismului, deține o structură de control mult mai extinsă. Katherine Thompson, analist la Cato Institute, avertizează că deschiderea unui nou front ar fi o greșeală tactică majoră: „Armata noastră este deja suprasolicitată în Orientul Mijlociu. Să ne dispersăm și mai mult forțele în mod voluntar nu este deloc o idee bună”.

Reacția Havanei: „Va fi un masacru cu consecințe incalculabile”

Conducerea de la Havana a reacționat virulent, acuzând Washingtonul că fabrică pretexte false pentru a justifica blocada economică nemiloasă și o eventuală agresiune militară. Președintele Miguel Díaz-Canel a insistat că țara sa nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, dar a avertizat ferm că orice atac împotriva Cubei „va provoca un masacru cu consecințe incalculabile”.

Diplomația cubaneză susține că se pregătește intens, însă exclusiv pentru autoapărare. „Nu vrem să moară cubanezi în Cuba și nici soldați americani”, a declarat Lianys Torres Rivera, principalul diplomat al insulei la Washington. Skepticismul este împărtășit și de opoziția democrată din SUA. Senatorul Ruben Gallego a catalogat scenariul unui atac preventiv cubanez drept pură propagandă menită să construiască artificial un caz pentru invazie.

Moscova își afirmă deschis sprijinul pentru Havana

Pe măsură ce Washingtonul strânge lațul în jurul Cubei, Rusia își afirmă deschis sprijinul pentru aliatul său istoric din perioada Războiului Rece. Ministerul rus al Afacerilor Externe, prin vocea purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova, a condamnat vehement acțiunile SUA:

„Vom continua să oferim cel mai activ sprijin poporului fratern cubanez în această perioadă extrem de dificilă. Condamnăm ferm orice încercare de amestec grosolan în treburile interne ale unui stat suveran, intimidarea și utilizarea măsurilor restrictive unilaterale.”

Moscova nu a oferit detalii concrete despre natura asistenței pe care o va acorda Cubei, însă a subliniat că acțiunile administrației Trump reprezintă „o întruchipare cinică a Doctrinei Monroe revigorate”, semn că insula comunistă riscă să redevină teatrul unei confruntări geopolitice periculoase între marile puteri.