Dronelor li se pregătește o nouă misiune: înlocuirea trupelor americane din Europa
0De aproape opt decenii, armata Statelor Unite a fost construită pentru a apăra Europa. De la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, întreaga sa structură s-a bazat pe divizii grele, mecanizate, capabile să răspundă oricărei amenințări de la Est.
Dar lumea s-a schimbat, iar Washingtonul pare să privească tot mai mult spre Pacific. Miercuri dimineață, a fost confirmată oficial retragerea a aproximativ 1.000 de soldați americani din România.
După pivotul strategic inițiat de administrația Obama și consolidat de cea a lui Trump, atenția s-a mutat dinspre bătrânul continent spre Asia și apărarea propriului teritoriu. Așa că apare întrebarea firească: ce rost mai are o armată gândită pentru Europa, dacă Europa nu mai este centrul de greutate al politicii americane?
Un expert american, Benjamin Jensen, director al Futures Lab din cadrul influentului think-tank Center for Strategic and International Studies (CSIS), propune o soluție radicală: dronele ar putea înlocui unitățile clasice ale Armatei SUA din Europa.
Într-o analiză recentă, Jensen scrie că „forțele dislocate în baze mari și unitățile centrate pe infanterie și tancuri ar trebui înlocuite cu unități mixte de drone, capabile să se miște rapid și să sporească puterea de luptă a partenerilor europeni”.
Pe scurt, americanii ar putea trimite în locul batalioanelor clasice un „batalion de drone” – un grup de aproximativ 250 de militari, înarmați nu cu tancuri, ci cu sute de drone FPV și octocoptere. Aceste unități ar putea fi desfășurate rapid în Europa, să execute misiuni comune cu aliații, apoi să se retragă la fel de repede.
Ideea, deloc nouă, are la bază conceptul de „substituție” – împrumutat din economie, acolo unde un produs scump poate fi înlocuit cu unul mai ieftin, fără pierderi majore de valoare. În logica lui Jensen, dronele pot substitui parțial tancurile și transportoarele blindate, oferind o putere de foc similară la un cost mult mai mic.
Un batalion de drone, spune el, ar putea supraveghea teritorii vaste, lansa atacuri coordonate și bruia comunicațiile adversarului – totul fără a risca vieți omenești.
Dronă multifuncțională, arma ideală a viitorului
Jensen merge mai departe și vorbește despre un principiu de design modular: o dronă care poate fi adaptată din mers pentru misiuni de recunoaștere, atac sau război electronic. „Dacă o dronă poate fi reconfigurată rapid pentru mai multe tipuri de sarcini, atunci practic una poate înlocui alta, fără pierderi de eficiență”, argumentează el.
De altfel, Armata SUA explorează deja această direcție prin Army Transformation Initiative, un program menit să accelereze dezvoltarea dronelor de mici dimensiuni. Totuși, Jensen avertizează că eliminarea dronelor MALE (de altitudine medie și autonomie mare) – precum MQ-1C Gray Eagle – ar fi o greșeală.
Criticii susțin că aceste aparate sunt costisitoare și vulnerabile, dovadă fiind pierderile grele ale dronelor turcești Bayraktar TB-2 în Ucraina sau ale Reaper-elor americane doborâte de rebelii Houthi în Yemen. Dar Jensen insistă că ele oferă o versatilitate imposibil de replicat cu modelele mai mici: „Am nevoie de o dronă care poate zbura 24 de ore și poate transporta opt rachete Hellfire dacă situația o cere.”
O nouă paradigmă a descurajării
Dincolo de costuri și tactică, strategul american vorbește despre o schimbare de paradigmă: „descurajarea” – pilonul de bază al NATO – ar putea fi rescrisă. În locul dislocării permanente a unei brigăzi blindate în Polonia, Washingtonul ar putea trimite temporar unități de drone în Estul Europei, ori de câte ori situația o cere.
Iar dacă unii aliați s-ar simți inconfortabil cu o prezență americană „virtuală”, Jensen are un răspuns simplu: „E mai bine decât nimic.”
Dronele ar putea deveni astfel noua armă diplomatică a SUA, capabile nu doar să lupte, ci și să transmită mesaje de sprijin sau avertisment – rapid, flexibil și, mai ales, ieftin.
Într-o lume în care războiul se mută tot mai mult în spațiul digital și aerian, soldatul de pe teren ar putea deveni, în curând, doar operatorul din spatele unui joystick.