Dorința lui Trump pentru Groenlanda este o ambiție profund înrădăcinată, nu un moft trecător - Reuters

Președintele ales al SUA, Donald Trump, ia în serios achiziționarea Groenlandei atât pentru a extinde sfera de influență a SUA în emisfera vestică, cât și pentru a-și consolida reputația, scrie Reuters, citând trei surse familiare cu gândirea lui Trump.

Un membru al Partidului Republican a declarat că nu exclude utilizarea unei acțiuni militare sau economice pentru a achiziționa teritoriul danez de peste mări după investirea sa la 20 ianuarie. Acest lucru a surprins aliații europeni, care sunt preocupați de menținerea integrității frontierelor într-o perioadă de instabilitate globală crescută.

În timp ce Trump a menționat pe scurt posibilitatea de a achiziționa Groenlanda în timpul primului său mandat, comentariile sale recente subliniază faptul că această dorință este o ambiție profund înrădăcinată, nu un moft trecător.

O persoană informată cu privire la discuțiile interne cu Trump a declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca noul președinte al SUA să folosească forța militară pentru a obține controlul asupra Groenlandei. Cu toate acestea, potrivit acestei persoane, Trump ia în serios folosirea altor mijloace, cum ar fi presiunile diplomatice sau economice asupra Danemarcei, pentru a anexa Groenlanda, cea mai mare insulă din lume care nu este un continent.

„Adevărata moștenire este că am extins Statele Unite. Nu am adăugat o singură proprietate în portofoliul nostru în 70 de ani. El vorbește mult despre asta”, a declarat sursa.

Reuters amintește că, în 1959, două teritorii americane - Alaska și Hawaii - au devenit al 49-lea și al 50-lea stat american sub președintele republican Dwight Eisenhower.

Listă de priorități de politică externă

Un alt asociat al lui Trump a declarat că a văzut o listă de priorități de politică externă întocmită de înalții oficiali ai noului președinte după ce acesta a câștigat alegerile prezidențiale. Una dintre ele i-a atras imediat atenția: „Cumpărarea Groenlandei”.

Potrivit consilierilor lui Trump, aceștia se așteaptă ca resursele de politică externă ale SUA și atenția acordată SUA să se îndrepte către America de Nord și de Sud sub noua administrație. Doi consilieri ai președintelui ales care au fost implicați în planificarea politicii față de America Latină au remarcat că Trump este suspicios față de influența Chinei și a Rusiei în regiune. El consideră că aceasta din urmă este „curtea din spate a Americii”.

Trei actuali și foști asociați ai președintelui ales, care sunt familiarizați cu gândirea acestuia, au declarat că Trump este, de asemenea, interesat de expansiunea teritorială ca mijloc de a crea o moștenire durabilă care să fie amintită de generațiile viitoare.

În ultimele săptămâni, viitorul șef al Casei Albe a vorbit public despre preluarea Groenlandei și a Canalului Panama, precum și despre preluarea Canadei de către Statele Unite.

„Fiecare decizie luată de președintele Trump este în interesul Statelor Unite și al poporului american. Acesta este motivul pentru care președintele Trump a acordat atenție intereselor legitime de securitate națională și preocupărilor economice ale Canadei, Groenlandei și Panama”, a declarat purtătoarea de cuvânt a noului președinte, Caroline Leavitt, într-o declarație pentru Reuters.

Agenția de presă a menționat că unul dintre eroii lui Trump, fostul președinte William McKinley, care a guvernat din 1897 până la asasinarea sa în 1901, a obținut controlul mai multor teritorii străine în timpul președinției sale, inclusiv Puerto Rico și Hawaii.

Trump, care l-a lăudat frecvent pe McKinley în timpul campaniei pentru utilizarea unor tarife expansive, a declarat în decembrie că intenționează să redenumească cel mai înalt munte din America de Nord după cel de-al 25-lea președinte, Denali.

Unul dintre consilierii lui Trump, explicând planurile fostului președinte pentru Groenlanda, a distribuit pe rețelele sociale o hartă a unei „super SUA” care ar include Canada și Statele Unite. Acesta a susținut că „super SUA” ar disloca influența Rusiei în Arctica, care a devenit un centru de competiție între marile puteri.

Groenlanda are, de asemenea, rezerve valoroase de petrol, gaze și minerale și este aproape de rutele de transport maritim arctice. Aceste interese au devenit mai relevante pentru factorii de decizie politică din SUA în ultimii ani, pe măsură ce Rusia și China încearcă să își extindă influența în regiunea arctică.

Groenlanda, care face parte din NATO prin Danemarca, are o importanță strategică pentru armata SUA și pentru sistemul său de avertizare timpurie privind rachetele balistice. La urma urmei, această insulă arctică este cea mai scurtă rută din Europa către America de Nord. Cea mai nordică bază militară americană este situată acolo.

Compact de Asociere Liberă

Modul în care Trump va achiziționa Groenlanda este încă neclar. Unii consilieri apropiați de proces au discutat în mod informal posibilitatea semnării unui Compact de Asociere Liberă (COFA) cu Groenlanda dacă insula devine complet independentă de Danemarca.

În cadrul COFA-urilor, pe care Statele Unite le-au încheiat în prezent cu trei țări insulare din Pacific, există un grad extrem de ridicat de integrare economică între Statele Unite și țara străină în cauză, deși țara aceea rămâne independentă.

Nu se știe dacă Trump este conștient de aceste eforturi. Fostul consilier pentru securitate națională al președintelui ales la Casa Albă în perioada 2017-2021 a declarat că Trump a lansat pentru prima dată ideea de a cumpăra Groenlanda în 2017 și apoi a devenit mai serios în această privință în 2019.

Acest lucru a dus la o serie de întâlniri la Casa Albă cu Trump, unde consilierii i-au oferit opțiuni privind modul de creștere a influenței SUA pe insulă. Trump a fost respins public de Danemarca atunci când ambițiile sale au fost făcute publice în mass-media americană, iar administrația sa nu a luat în cele din urmă nicio măsură pentru a încerca să achiziționeze teritoriul.

SUA au încercat în trecut să achiziționeze Groenlanda de la Danemarca. În 1946, Danemarca a respins în liniște o ofertă secretă din partea administrației președintelui Harry Truman de a cumpăra insula pentru 100 de milioane de dolari în aur.

Reamintim că refuzul lui Donald Trump de a exclude o invazie a Groenlandei sau a Panama a provocat furia criticilor săi, care au calificat amenințările directe ale noului președinte american drept „nebunie totală”. The Hill susține că Trump afolosit mult timp o astfel de retorică ca instrument de negociere și poziționare, în special atunci când vine vorba de amenințări cu forța militară.