Cine sunt cei cinci norvegieni care aleg câștigătorul Nobelului pentru Pace și când au luat decizia

În timp ce președintele american Donald Trump își mobilizează întreaga echipă pentru a obține Premiul Nobel pentru Pace, comunitatea internațională privește cu atenție cine deține de fapt puterea de decizie: un comitet norvegian format din cinci membri. 

Echipa lui Trump, condusă de Steve Witkoff, a încercat să convingă comitetul că acordarea premiului ar fi „o recunoaștere majoră a realizărilor diplomatice americane”.

Secretarul de stat Marco Rubio a contactat oficiali europeni pentru a susține candidatura, iar Trump însuși a discutat cu Jens Stoltenberg, fost secretar general NATO și actual ministru norvegian al finanțelor.

Experții avertizează însă că presiunea excesivă ar putea genera efectul contrar.

Kristoffer Ronneberg, analist de politică externă, susține că „acum un an ar fi fost de neconceput ca un președinte american să exercite astfel de presiuni. Acum este posibil… și ar putea să se întoarcă împotriva sa.”, scrie The Times.

Premiul Nobel pentru Pace este decernat la Oslo, în Norvegia, la ora locală 11:00 (ora 12:00 în România). Comitetul Nobel, format din cinci persoane numite de Parlamentul norvegian, a luat decizia privind câștigătorul premiului luni, înainte ca Trump să anunțe încheierea unui armistițiu în Gaza.

Cine sunt cei cinci norvegieni care decid dacă Trump primește Nobelul pentru Pace

Jorgen Watne Frydnes este cel mai tânăr președinte din istoria Comitetului Nobel pentru Pace. Absolvent al Universității York și mare fan Liverpool FC, Frydnes este perceput ca apolitic, deși are legături strânse cu Partidul Laburist norvegian.

Cariera sa este dominată de activismul pentru drepturile omului, cea mai notabilă realizare fiind coordonarea memorialului de la Utoya, unde extremistul Anders Breivik a ucis 69 de tineri laburiști în 2011.

Frydnes a declarat anul trecut, la prezentarea Premiului Nobel pentru Pace 2024, că generația sa a crescut într-un „balon optimist al istoriei”, crezând în democrație și dezarmare nucleară, dar că acest optimism s-a spulberat. Experiența sa în gestionarea tragediilor colective și angajamentul pentru drepturile civile îl fac un membru echilibrat, atent la detalii și sensibil la presiunile externe.

Asle Toje este poate cel mai transparent politic dintre membrii comitetului. Analist conservator, Toje a participat la a doua inaugurare a lui Trump și a numit evenimentul „o petrecere grozavă”. El a promovat constant ideea că mișcarea politică a lui Trump trebuie evaluată nuanțat și că succesul său ar trebui să determine reevaluarea teoriilor liberalismului occidental.

Deși este implicat politic, Toje are o experiență solidă în analiza internațională, iar opinia sa poate influența semnificativ discuțiile interne ale comitetului. Lobby-ul lui Trump, inclusiv invitații la evenimente exclusiviste și contacte directe, a fost conceput pentru a-l câștiga pe Toje de partea sa, dar unii analiști avertizează că aceste metode agresive ar putea provoca efectul invers.

Anne Enger are o experiență politică de decenii, fiind fostă lideră a Partidului Centru din Norvegia. Deși nu și-a exprimat public poziția față de candidatura lui Trump, Enger este cunoscută pentru pragmatismul său și pentru abordarea echilibrată a deciziilor politice. Vârsta și experiența sa aduc stabilitate comitetului, fiind cel mai senior membru și un liant între generațiile mai tinere, mai radicale sau mai implicate politic.

Gry Larsen a fost politician în cadrul Partidului Laburist norvegian și conduce astăzi o organizație umanitară de amploare. Critica sa față de reducerile cheltuielilor de ajutor extern operate de Trump și preocuparea sa pentru problemele internaționale sensibile, precum Gaza sau Sudan, fac ca poziția ei să fie mai degrabă critică față de politica externă americană. Experiența sa în domeniul umanitar o face sensibilă la impactul politicilor președintelui asupra populațiilor vulnerabile, ceea ce ar putea influența negativ șansele lui Trump.

Kristin Clemet, fost ministru al educației și lider al unui think tank liberal, a fost critică la adresa primului mandat al lui Trump și a criticat politicile sale pe rețelele sociale înainte de a fi numită în comitet. Combinația dintre experiența politică, orientarea liberal-conservatoare și profilul său public face ca opinia sa să fie atent monitorizată de diplomați și analiști, fiind posibil factor de echilibru sau de blocaj în caz de decizie controversată.

Cine ar putea câștiga Premiul Nobel

Potrivit The Times, printre favoriți se numără Yulia Navalnaya, văduva lui Alexei Navalny, agenția ONU pentru ajutor în Palestina și diverse inițiative umanitare din Sudan.

Deși planul de pace pentru Gaza al lui Trump a fost apreciat, factorii negativi – reducerea ajutorului extern, atacurile la adresa energiei curate, recordul privind drepturile omului și amenințările de anexare a Groenlandei – ar putea fi decisive.

Comitetul Nobel a acordat în trecut premii controversate unor lideri care au obținut progrese diplomatice, precum Theodore Roosevelt sau Henry Kissinger.

Totuși, presiunea externă excesivă a dus uneori la reacții negative, cum a fost cazul în 2010 cu Liu Xiaobo.

Un oficial european consideră că „un premiu pentru Trump ar fi de neconceput și ar putea declanșa apeluri populare pentru reformarea completă a procesului Nobel.”