Cel mai mare act de clemență pe final de mandat. Biden grațiază 39 de persoane și comută sentințele în cazul altor 1.500

Președintele Joe Biden a comutat pedepsele a 1.500 de persoane plasate în arest la domiciliu în pandemie și a grațiat 39 de americani condamnați pentru infracțiuni nonviolente. Este cel mai mare act de clemență dintr-o singură zi din istoria modernă, promovând a doua șansă și egalitatea.

Comutările anunțate joi vizează persoane care au petrecut cel puțin un an în arest la domiciliu după eliberare. Închisorile s-au dovedit a fi locuri deosebit de periculoase pentru răspândirea virusului, iar unii deținuți au fost eliberați parțial pentru a limita răspândirea. La un moment dat, 1 din 5 prizonieri avea COVID-19, potrivit unei statistici realizate de Associated Press.

Biden a declarat că va lua măsuri suplimentare în săptămânile următoare și că va continua să examineze cererile de clemență. Al doilea cel mai mare act de clemență dintr-o singură zi a fost realizat de Barack Obama, care a comutat 330 de pedepse cu puțin timp înainte de a părăsi funcția, în 2017.

„America a fost construită pe promisiunea posibilităților și a celei de-a doua șanse”, a spus Biden într-o declarație. „Ca președinte, am privilegiul extraordinar de a oferi îndurare oamenilor care au demonstrat remușcare și reabilitare, restabilind oportunitățile pentru americani de a participa la viața de zi cu zi și de a contribui la comunitățile lor, și luând măsuri pentru a elimina discrepanțele de sentință pentru infractorii nonviolenti, în special pentru cei condamnați pentru infracțiuni legate de droguri.”

Actul de clemență urmează unei grațieri generale acordate fiului său, Hunter, care a fost judecat pentru infracțiuni legate de arme și taxe.

Printre cei grațiați joi se numără o femeie care a condus echipe de răspuns la urgențe în timpul dezastrelor naturale, un diacon bisericesc care lucrează ca consilier pentru dependență și tineri, un doctorand în bioștiință moleculară și un veteran militar decorat.

Mai multe grațieri sunt așteptate înainte ca Biden să părăsească funcția pe 20 ianuarie, dar nu este clar dacă va lua măsuri pentru a se proteja împotriva unei posibile urmăriri penale de către Trump, o utilizare neexplorată a acestei puteri.

Președintele a luat în serios această idee și a reflectat asupra ei timp de aproape șase luni – înainte de alegerile prezidențiale – dar a fost îngrijorat de precedentul pe care l-ar putea crea, potrivit unor persoane familiare cu situația, care au vorbit cu Associated Press sub protecția anonimatului pentru a discuta subiecte interne.

Înainte de a-și grația fiul, Biden promisese în repetate rânduri că nu va face acest lucru. El a explicat decizia sa, spunând că urmărirea penală a fost motivată politic. Această decizie a determinat activiștii pentru justiție penală și legislatorii să exercite presiuni publice suplimentare asupra administrației pentru a utiliza aceeași putere în beneficiul americanilor de rând. Nu a fost o mișcare foarte populară; doar aproximativ 2 din 10 americani au aprobat decizia, potrivit unui sondaj realizat de Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research.

Un președinte are puterea de a acorda atât grațieri – prin care o persoană este absolvită de vină și pedeapsă – cât și comutări – care reduc sau elimină pedeapsa, dar nu exonerează fapta. Este un lucru obișnuit ca un președinte american să ofere clemență la finalul mandatului său, folosind această putere pentru a șterge cazierul sau a încheia pedepse de închisoare.