Ce efecte au atentatele de la Boston asupra dezbaterii privind reforma legii imigraţiei în SUA
0Înainte ca toate întrebările ridicate în urma atentatelor cu bombă de la Boston să primească răspunsuri, un lucru este clar: evenimentele violente vor influenţa cu certitudine dezbaterea privind procesul de reformare a legislaţiei privind imigranţii din Statele Unite ale Americii.
La doar câteva ore după moartea lui Tamerlan Ţarnaev (26 de ani), considerat cel care a coordonat atacul de săptămâna trecută de la Boston, senatorul american Charles Grassley, republican din Iowa, afirma că actul calificat drept terorist va avea efecte de durată asupra audierilor privind reforma imigraţiei din Comisia Judiciară din Senat.
A continuat spunând că audierile, care au început vineri, vor oferi pozibilitatea de a readuce în atenţie evenimentele de la Boston şi mai ales implicaţiile lor asupra iniţiativei de reformare a legislaţiei privind imigraţia.
În următoarele două zile, după ce a fost capturat şi cel de-al doilea suspect în cazul atentatelor, accentul uriaş pus în media asupra originii străine a celor doi atacatori a readus în lumină dezbaterile privind viitorul legii privind imigraţia, crescând totodată gradul e scepticism asupra ideii de reformare a acesteia.
În plus, după ce s-a aflat faptul că anchetatorii consideră călătoria pe care Tamerlan Ţarnaev, considerat „creierul” atentatelor, a făcut-o anul trecut în Daghestan, temerile privind influenţa extremiştilor asupra imigranţii din SUA au devenit un subiect central în dezbatere.
Iar gradul de scepticism nu creşte doar în rândul politicienilor.
Video
Video
„Sunt mult mai sceptic acum în ceea ce priveşte reforma decât eram în urmă cu şase luni. Poate că cineva ar trebui să se uite cu mai multă atenţie la vizita de şase luni a lui Tamerlan Ţarnaev într-o republică predominant musulmană din regiunea nord-caucazianp a Rusiei înainte să mergem înainte cu proiectul de 880 de pagini al reformei legislaţiei pentru imigranţi”, a spus în direct la Fox News William Kristol, fondatorul şi editorul publicaţiei politice „The Weekly Standard”.
Aproximativ 11 milioane de imigranţi ilegali locuiesc în Statele Unite ale Americii, dintre care peste opt milioane se presupune că sunt hispanici.
Până acum, orice tentativă de reformare a legislaţiei pentru imigranţi a fost ucisă în faşă, în mare parte din cauza reticenţei tradiţionale a republicanilor faţă de imigraţie.
Acum însă, dezbaterea a fost reluată ca urmare a alegerilor prezidenţiale din 2012, când populaţia imigrantă a fost şi-a arătat puterea. Hispanicii reprezintă acum 10% din toţi alegătorii americani. 71% dintre ei au votat cu Obama şi au făcut diferenţa în statele-cheie.
Cei care cer mai multe drepturi pentru imigranţi se vor folosi de rezultatele slabe obţine de Mitt Romney, candidatul republican la prezidenţiale, în rândul alegătorilor hispanici şi asiatici, care îşi doresc reformarea legii.
În plus, reformarea legislaţiei ar putea însemna şi reducerea bugetului uriaş alocat de Washington pentru depistarea imigranţilor ilegali.
Guvernul american cheltuieşte mai mult ca niciodată pentru a-i identifica şi pentru a-i prinde pe aceştia. În 2012, SUA au cheltuit 17,9 miliarde de dolari pentru celor agenţii guvernamentale care se ocupă cu supravegherea graniţelor.
În ultimii şapte ani, Departamentul pentru Securitate Naţională a dublat numărul agenţilor care supraveghează graniţa, ajungând la 21.444.
Şi cu toate astea, numărul imigranţilor ilegali prinşi în Statele Unite a scăzut cu 40% în 2011, când au fost depistaţi 340.252 de imigranţi, adică o cincime din cei prinşi în 2000.
Securizarea graniţelor reprezintă încă o problemă de actualitate în SUA, mai ales după aplicarea tăierilor bugetare automate de la 1 martie. Janet Napolitano, secretarul pentru Siguranţă Naţională al SUA, a explicat efectul tăierilor asupra numărului de imigranţi ilegali.
„Dacă numărul ofiţerilor de frontieră scade cu 5.000, atunci ai cu 5.000 mai puţini agenţi de frontieră”, a explicat secretarul, încercând să evidenţieze faptul că, în acest domeniu, nu se poate pune problema de eficientizare prin reducerea personalului.