Cazul Zimmerman: cum a lansat o dezbatere naţională moartea unui adolescent

Controversele naţionale legate de rasism şi controlul posesiei armelor au fost aduse din nou în prim-plan in Statele Unite ale Americii, datorită activismului fervent al susţinătorilor drepturilor civile, al protestelor şi al influenţei reţelei de social media. Odată cu finalizarea cazului Zimmerman, SUA au fost divizate între apărătorii drepturilor omului şi cei ai legilor naţionale.

Moartea lui Trayvon Martin, un tânăr american de culoare care a fost ucis în 2012 la vârsta de 17 ani, aproape că a trecut neobservată în statul Florida, apărând iniţial doar în registrele poliţiei. Băiatul a fost împuşcat mortal deşi era neînarmat, atunci când mergea pe una dintre străzile unui cartier izolat din oraşul Sanford, în timp ce mânca bomboane de ciocolată, scrie ziarul „The Guardian”.

Însă părinţii tânărului, Tracy Martin şi Sybrina Fulton, au decis să atragă atenţia presei şi a reţelelor sociale, transformând povestea fiului lor într-un caz celebru. Cererea lor de a trage la răspundere vinovatul, George Zimmerman în vârstă de 28, a pus la încercare sistemul de justiţie din Statele Unite. Cazul lui Trayvon a scos la iveală unele dintre cele mai stringente probleme ale americanilor: legile permisive ale folosirii armelor, rasismul, discriminarea persoanelor de culoare în favoarea albilor şi incompetenaţa poliţiei.

Petiţia părinţilor adolescentului, publicată pe internet la începutul lunii martie, a devenit în scurt timp un fenomen viral. Acuzând eliberarea lui Zimmerman fără să fie pedepsit şi făcând apel la investigaţii amănunţite, documentul online a strâns două milioane de semnături în câteva zile.

Dacă aş fi avut un fiu, ar fi arătat ca TrayvonBarack Obama

Petiţia a reuşit să mobilizeze mii de americani. Protestatari s-au adunat de-a lungul Floridei şi în jurul Americii, purtând hanorace şi mâncând bomboane Skittles, aşa cum făcea şi Trayvon în seara când a fost ucis. Fenomenul a ajuns până la Casa Albă şi a devenit şi mai puternic după ce preşedintele Barack Obama a declarat că „dacă aş fi avut un fiu, ar fi arătat ca Trayvon”.

Poliţia acuzată de incempetenţă

Întreaga controversă naţională a​ atras atenţia asupra modului în care a fost aplicată legea în cazul Zimmerman. Din punct de vedere local, poliţia a fost acuzată că a tratat cu superficialitate moarte adolescentului. Astfel, Lee Zimmerman a fost lăsat să plece liber, neexistând suficiente dovezi care să demonstreze că nu a acţionat în legitimă apărare, potrivit declaraţiilor oficiale ale poliţiei din Sanford. Mai târziu, şeful poliţiei care se ocupa de dosar, Bill Lee, a fost forţat să demisioneze.

Rasismul, motiv pentru a ucide?

Protestele au fost alimentate şi implicarea suspiciunilor de rasism. Cele mai influente organizaţii sociale au cerut revizuirea acţiunilor poliţiştilor locali, suspectând că investigaţia a fost influenţată de convingeri rasiste ale oficialilor care instrumentau cazul. Dar susţinătorii lui Zimmerman au respins acuzaţiile şi au spus că Zimmerman era hispanic, ceea ce putea elimina bănuielile de rasism.

„Rămâi pe teritoriul tău”

Atunci când cazul lui morţii lui Trayvon a început să fie judecat, avocaţii apărării s-au folosit de argumentul autoapărării. Echipa lui Zimmerman nu a invocat legea „rămâi pe teritoriul tău”, care presupunea că o persoană poate folosi forţa (potenţial mortală) în situaţii de autoapărare, atunci când există certitudinea unei ameninţări iminente. Dar se lansase deja o dezbatere naţională asupra acestei legi controversate, totuşi susţinută cu entuziasm în peste 20 de state americane.

În urma unei anchete a ziarului „The Tampa Bay Times” au fost descoperite mai mult de 200 de cazuri în care a fost invocată în Florida legea teritorialităţii, din care 70% dintre acuzaţi au fost lăsaţi liberi. Aceştia aveau mai multe şanse să fie achitaţi dacă victimele erau de culoare (73%), decât dacă ar fi fost albi (59%).

Aproape o treime din cazurile scoase la iveală de ziarul american au implicat persoane care au iniţiat atacul, susţinând ulterior că au acţionat în legitimă apărare, care au împuşcat o persoană neînarmată şi care şi-au urmărit victimele. Unii dintre acuzaţi au fost lăsaţi liberi, chiar dacă şi-au împuşcat victimele în timp ce erau cu spatele la ei.

Drepturile civile, eliminate de la dezbateri

Pentru prima oară în mulţi ani, Asociaţia Naţională a Puşcaşilor (NRA), cea mai influentă organizaţie a deţinătorilor de arme de foc, s-a aflat în defensivă. NRA , cunoscută drept un susţinător fervent al legii autoapărării, a acuzat mass-media de exagerări în relatarea evenimentelor din Sanford.

Avocaţii implicaţi în cazul Zimmerman s-au folosit de dovezile şi declaraţiile contradictorii ale martorilor, experţilor şi au avut la dispoziţie şi analizele medico-legale ale presupuselor leziuni ale lui Zimmerman. Timp de trei săptămâni, avocaţii au tratat problema rasismului, a trecutului victimei şi a acuzatului, dar şi sistemul legislativ controversat din Florida.

Cei care au urmărit cazul ar fi putut vedea o serie de dovezi ale rănilor fizice suferite atât de victimă, cât şi de acuzat, şi ar fi asistat la argumentarea autoapărării şi a dreptul la arme. Însă ar fi fost orbi în faţa drepturilor civile şi a controverselor sociale din jurul lor.

Procesul care a tulburat SUA, la final: Zimmerman, achitat pentru uciderea unui tânăr de culoare