Candidatul lui Trump pentru funcția de președinte al Statului Major al SUA susține sprijinul militar pentru Ucraina

Dan Caine, candidatul președintelui american Donald Trump pentru funcția de președinte al Statului Major Interarme al SUA, a subliniat, pe 1 aprilie, importanța sprijinului militar american pentru Ucraina în cadrul unei audieri de confirmare în Senat.

Acesta a declarat în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului că Washingtonul „ar trebui să se concentreze asupra capacităților unice pe care numai SUA le pot oferi”, în timp ce țările europene ar trebui să își sporească partea de sprijin. Trump l-a numit pe generalul-locotenent în retragere Caine pentru cea mai înaltă funcție militară americană după demiterea generalului Charles Q. Brown Jr, transmite The Kyiv Independent.

Caine, un ofițer pensionat al Forțelor Aeriene, a servit în Războiul din Irak și a fost director asociat pentru afaceri militare la CIA între 2021 și 2024.

„Din punct de vedere militar, Ucraina are dreptul la autoapărare și, din acest punct de vedere, asistența noastră de securitate ajută Ucraina să se apere”, a declarat generalul întrebat despre importanța ajutorului militar american pentru Kiev.

„Asistența noastră îmbunătățește poziția Ucrainei la masa negocierilor și descurajează Rusia de la noi agresiuni”, a spus el, subliniind totuși că Washingtonul este doar o «parte a rețelei de state care sprijină apărarea Ucrainei».

Caine a menționat, de asemenea, că președintele rus Vladimir Putin rămâne angajat față de obiectivele sale de război, inclusiv asigurarea câștigurilor teritoriale și „forțarea neutralității ucrainene”.

Unele dintre comentarii sunt în contrast cu politicile lui Trump, deoarece noua administrație nu a aprobat niciun pachet militar nou pentru Ucraina și chiar a întrerupt pentru scurt timp asistența pentru apărare alocată de predecesorul său, președintele Joe Biden. În același timp, Trump a îndemnat Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru apărarea Ucrainei.

Donald Trump s-a angajat, înainte de preluarea mandatului, să negocieze un acord de pace rapid în Ucraina. Deși Kievul a fost de acord cu un armistițiu complet de 30 de zile în timpul discuțiilor din 11 martie, Moscova a respins această propunere, cu excepția cazului în care aceasta includea o interdicție privind ajutorul militar pentru Ucraina.

Kremlinul a cerut retragerea completă a Ucrainei din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, cele patru regiuni ucrainene parțial ocupate pe care le-a revendicat în mod ilegal ca fiind teritoriul său. Moscova a mai cerut și interzicerea aderării Ucrainei la NATO.

Ucraina a respins recunoașterea ocupației ruse și restricțiile privind aderarea la alianțe ca parte a negocierilor.