America revine la „diplomația tunurilor”. SUA mizează pe Venezuela pentru a doborî regimul din Cuba
0Statele Unite au desfășurat în regiunea Caraibelor cel mai amplu dispozitiv militar de la criza rachetelor din 1962, alimentând speculațiile privind o posibilă intervenție împotriva Venezuelei. Potrivit informațiilor oficiale, în zonă se află deja zece nave de război și aproximativ 10.000 de militari, sprijiniți de un grup naval condus de portavionul USS Gerald R. Ford.
Administrația președintelui Donald Trump susține că operațiunea are scopul de a combate traficul de droguri și de a împiedica pătrunderea acestora pe teritoriul american – o amenințare calificată de Casa Albă drept „echivalentul unui atac armat”.
Totuși, diplomați și analiști americani afirmă că obiectivul real este înlăturarea guvernului lui Nicolás Maduro și tăierea fluxului de petrol venezuelean către Cuba – o strategie menită, în viziunea republicanilor, să provoace prăbușirea regimului de la Havana, scrie Foreign Policy.
O nouă strategie cu ecouri vechi
Planul ar fi reluarea unei inițiative eșuate în 2019, promovată atunci de fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. De această dată, conducerea operațiunii se află în mâinile secretarului de stat și consilierului pentru securitate națională Marco Rubio, unul dintre cei mai fermi susținători ai unei politici de „presiune maximă” asupra regimurilor de la Caracas și Havana.
În ultimele săptămâni, forțele americane au distrus peste o duzină de ambarcațiuni suspectate de transport de droguri în Marea Caraibilor și Oceanul Pacific, soldate cu peste 60 de morți, potrivit Pentagonului.
„Vom ucide oamenii care aduc droguri în țara noastră. Următorul pas va fi pe uscat”, a declarat Trump la sfârșitul lunii octombrie, sugerând că ținte pe teritoriul venezuelean ar putea fi vizate în curând.
Potrivit Miami Herald, președintele a autorizat operațiuni secrete ale CIA în interiorul Venezuelei, desemnându-l pe Maduro drept lider al așa-numitului Cartel al Soarelui (Cartel de los Soles), considerat organizație teroristă internațională. Departamentul de Justiție american oferă o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care ar putea conduce la arestarea liderului venezuelean.
Implicațiile pentru Cuba
Venezuela rămâne cel mai apropiat aliat al Cubei și o sursă esențială de petrol la prețuri preferențiale. O eventuală lovitură militară împotriva Caracasului ar putea afecta mii de cetățeni cubanezi care lucrează acolo în sectorul medical, dar și consilieri militari și de informații.
Diplomați cubanezi au avertizat deja, public și în discuții private, că o intervenție împotriva Venezuelei ar pune în pericol direct securitatea Cubei.
Deși relația dintre cele două țări s-a răcit pe fondul crizei economice profunde din Venezuela, Havana continuă să depindă parțial de petrolul venezuelean. Totuși, această dependență s-a redus semnificativ: dacă în 2014 Cuba primea peste 100.000 de barili pe zi, în 2024 livrările au scăzut la aproximativ 32.000 de barili zilnic.
Scăderea producției venezuelene, dublată de prăbușirea prețului petrolului, a determinat Havana să caute alternative – Rusia și Mexicul furnizând cantități suplimentare la prețuri concesionale.
O strategie riscantă
Oficialii americani insistă că acțiunile vizează traficul de droguri, însă criticii atrag atenția că o confruntare ar putea destabiliza întreaga regiune.
Foști diplomați și experți în politică externă avertizează că un atac asupra Venezuelei ar genera o nouă criză umanitară, ar zdruncina piețele energetice și ar crea „spații neguvernate” exploatate de grupări criminale.
În același timp, ofițeri ai ONU pentru drepturile omului și organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch au denunțat deja loviturile americane asupra ambarcațiunilor venezuelene și columbiene, calificându-le drept încălcări ale dreptului internațional.
Critici au venit și din partea unor congresmeni republicani și a președinților Mexicului și Columbiei, Claudia Sheinbaum și Gustavo Petro, care avertizează că o escaladare militară ar putea pune în pericol cooperarea regională în lupta antidrog.
Un echilibru geopolitic în schimbare
Pe termen lung, analiștii estimează că o astfel de intervenție ar putea împinge statele sud-americane și mai aproape de China, care și-a consolidat deja prezența economică în regiune.
„În emisfera vestică, președintele Trump începe să acționeze ca Netanyahu în Orientul Mijlociu sau Putin în fosta Uniune Sovietică – un lider de dreapta care revendică o sferă de influență în care acționează după propriile reguli”, a scris fostul consilier pentru securitate națională Ben Rhodes.
Pentru Washington, rezultatul pe termen scurt ar putea fi prezentat drept o victorie. Pe termen lung însă, imaginea Statelor Unite ca putere hegemonică riscă să fie consolidată, cu costuri semnificative pentru influența sa în America Latină.