Alegeri SUA 2016. Trump, singur împotriva tuturor

Cu mai puţin de o lună înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite, candidatul republicanilor, Donald Trump, rămâne din ce în ce mai singur. După ce a pierdut recent sprijinul multor colegi de partid, revoltaţi de limbajul folosit de prezidenţiabil la adresa femeilor, Donald Trump este pus la zid şi de marile publicaţii americane, multe strângând rândurile în jurul democratei Hillary Clinton.

Semnalul este cu atât mai puternic cu cât unele dintre aceste publicaţii nu au luat niciodată poziţie în alegerile prezidenţiale americane.

Printre cele care au rupt tradiţia se numără prestigioasa revistă „Foreign Policy“, care a anunţat că o susţine pe Hillary Clinton, catalogându-l pe Donald Trump drept „cel mai rău candidat al unui mare partid“ din istoria americană.

„Furoarea provocată recent de comportamentul său nedemn faţă de femei şi repudierea lui de către atât de mulţi membri ai partidului său ilustrează remarcabila sa nepotrivire“ cu postul de preşedinte, se arată în editorialul în care „Foreign Policy“ îşi justifică decizia.

„Dacă va fi aleasă prima preşedintă a acestei ţări, acest lucru va fi nu doar istoric (...), ci va îndepărta o mare ameninţare la adresa Statelor Unite: perspectiva grotescă şi profund îngrijorătoare a unei preşedinţii Donald Trump“, conchid editorialiştii revistei.

Săptămâna trecută, „The Atlantic“, care, de la fondarea sa, şi-a declarat susţinerea doar pentru doi candidaţi - Abraham Lincoln (în 1860) şi Lyndon B. Johnson (în 1964) - a anunţat că o sprijină pe Hillary Clinton.

Şi cotidianul „USA Today“ a rupt tradiţia, la sfârşitul lunii septembrie, luând poziţie împotriva candidatului republican, pe care l-a catalogat drept un „demagog periculos“, deşi nu şi-a exprimat susţinerea faţă de candidata democraţilor.

În timp ce Hillary Clinton şi-a asigurat sprijinul multor consilii editoriale, notează „Business Insider“, Trump nu a obţinut susţinerea vreunuia.

„The New York Times“, „Los Angeles Times“, „The Baltimore Sun“, „Houston Chronicle“ sunt doar câteva dintre cotidianele de renume care s-au declarat în favoarea democratei. 

De Trump s-au distanţat chiar şi publicaţii care i-au susţinut în mod tradiţional pe republicani. „The Enquirer i-a sprijinit pe republicani la prezidenţiale de aproape un secol... Dar nu este o cursă tradiţională (...) Avem nevoie de un lider care să scoată la suprafaţă ce e mai bun în toţi americanii, nu ce e mai rău“, a scris „The Cincinnati Enquirer“.

De altfel, şi republicanii par să-şi fi pierdut orice speranţă că ar putea recuceri Casa Albă, concentrându-şi eforturile pentru a-şi păstra majoritatea în Congresul SUA, care îşi va reînnoi parţial componenţa tot pe 8 noiembrie, ziua alegerilor prezidenţiale. 

Într-o teleconferinţă, republicanul Paul Ryan, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, le-a cerut congresmanilor partidului să se concentreze pe circumscripţiile lor, precizând, totodată, el că „nu va face campanie pentru Donald Trump“, chiar dacă nu a anunţat că îi retrage sprijinul.

Un avantaj ce riscă să se transforme în dezavantaj

Pe de altă parte, comentează Reuters, echipa de campanie a lui Hillary Clinton se confruntă cu un nou risc pentru ambiţiile prezidenţiale ale candidatei democrate - în cazul în care republicanul Donald Trump va continua să fie în spatele său în sondajele de opinie, atunci pur şi simplu numeroşi alegători democraţi ar putea sta acasă în ziua scrutinului.

Fără un sprijin popular suficient, Hillary Clinton ar ajunge la Casa Albă lipsită de capitalul politic de care ar avea nevoie pentru a-şi impune agenda. 

În cel mai rău caz, demobilizarea democraţilor ar putea să o coste preşedinţia dacă republicanii se vor prezenta în număr mare la scrutinul de la 8 noiembrie.

Clinton şi-a concentrat în bună parte campania pe a trage un semnal de alarmă în legătură cu perspectiva ca Trump să ajungă preşedinte.

Sondajele de opinie arată că mulţi dintre votanţi o sprijină pe Clinton în principal pentru a-l opri pe Trump. Însă dacă ei consideră că republicanul nu are nicio şansă de a câştiga, atunci s-ar putea să nu mai aibă o motivaţie puternică de a se prezenta la urne.

Potrivit  unui recent sondaj Reuters/Ipsos, aproximativ jumătate dintre susţinătorii lui Clinton au spus că o sprijină pe candidata democrată pentru a împiedica victoria lui Trump, 36,5% au afirmat că o susţin datorită politicilor sale şi doar 12,6% datorită personalităţii sale.

„Prezenţa la urne este legată de nivelul competiţiei. Cu cât este mai strânsă competiţia, cu atât este mai mare prezenţa la urne“, a spus Michael McDonald, expert în alegeri al Universităţii din Florida.

Tinerii, persoanele de culoare, hispanicii şi cei cu venituri mici, care constituie o bună parte din baza de votanţi a democraţilor, deseori simt nevoia să fie motivaţi de un anume candidat sau de o temă de dezbatere pentru a se prezenta la urne, aşa cum s-a întâmplat în cazul candidaturii lui Barack Obama în 2008, a adăugat McDonald.