Administrația Trump a purtat discuții confidențiale cu separatiști din Alberta, potrivit Financial Times

Administrația președintelui american Donald Trump a avut întâlniri confidențiale cu reprezentanți ai unui grup separatist radical din provincia canadiană Alberta, bogată în petrol, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Ottawa, relatează Financial Times.

Potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile, liderii grupării Alberta Prosperity Project (APP), care pledează pentru independența provinciei față de Canada, s-au întâlnit de trei ori, începând din aprilie anul trecut, cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, la Washington. Grupul intenționează să solicite o nouă întâlnire luna viitoare, inclusiv cu reprezentanți ai Trezoreriei americane, pentru a cere o linie de credit de până la 500 de miliarde de dolari, în eventualitatea organizării unui referendum pentru independență.

Jeff Rath, consilier juridic al APP, a declarat pentru FT că Statele Unite ar fi „extrem de interesate” de ideea unei Alberte independente și a susținut că are relații mai bune cu administrația Trump decât premierul canadian Mark Carney.

Autoritățile americane au minimalizat însă semnificația acestor contacte. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a precizat că oficialii americani „se întâlnesc în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile” și că „nu au fost asumate angajamente”. Casa Albă a transmis un mesaj similar, subliniind că nu a fost oferit niciun sprijin grupării separatiste.

Surse apropiate Trezoreriei SUA au declarat că șeful Finanțelor, Scott Bessent, nu are cunoștință de vreo solicitare privind o linie de credit și că instituția nu intenționează să se implice într-un astfel de demers. Potrivit acestora, niciun oficial de rang înalt al Trezoreriei nu a primit o invitație la întâlniri cu reprezentanții APP.

Americanii „nu sunt deranjați să-i vadă pe canadieni divizați între ei”

Analiștii consideră puțin probabil ca Washingtonul să ofere sprijin concret unei mișcări separatiste marginale, însă simpla existență a acestor discuții scoate în evidență tensiunile în creștere dintre SUA și guvernul canadian. Carlo Dade, de la think-tank-ul Canada West Foundation, spune că liderii APP „caută mai degrabă atenție”, adăugând că americanii „nu sunt deranjați să-i vadă pe canadieni divizați între ei”.

Declarații recente ale lui Scott Bessent, care a descris Alberta drept un „partener natural” al Statelor Unite, au fost primite cu entuziasm de separatiști. Totuși, surse apropiate șefului Trezoreriei afirmă că acesta nu susține independența Albertei și consideră că provincia își poate consolida relațiile cu SUA rămânând parte a Canadei.

Alberta, cu o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori, are de decenii un curent minoritar pro-independență, care nu a reușit niciodată să capete amploare. Un sondaj Ipsos publicat recent arată că aproximativ trei din zece locuitori din Alberta ar vota pentru separare, însă sprijinul rămâne fragmentat.

Premierul provinciei, Danielle Smith, s-a declarat împotriva independenței, iar purtătorul său de cuvânt a subliniat că „marea majoritate a locuitorilor din Alberta nu doresc să devină un stat american”. O campanie civică intitulată „Alberta – pentru totdeauna Canada” a strâns peste 438.000 de semnături împotriva separării.

Întâlnirile dintre separatiști și oficiali americani au alimentat temerile privind o posibilă ingerință externă în politica internă a Canadei. Liderul Federației Muncii din Alberta, Gil McGowan, a vorbit despre „indicii de intervenție străină”, invocând campanii pe rețelele sociale, utilizarea de boți și mesaje promovate de susținători ai lui Donald Trump.

Toate acestea au loc într-un moment de relații tensionate între Ottawa și Washington. Schimburile recente de replici dintre Donald Trump și premierul Mark Carney, după ce acesta din urmă a acuzat SUA că provoacă „fisuri” în ordinea globală, subliniază fragilitatea actuală a parteneriatului dintre cele două țări vecine.

Presiuni economice și strategice

O intervenție militară americană este considerată improbabilă. Analiștii vorbesc însă despre posibile forme de presiune indirectă: economice, politice și informaționale, subliniază European Pravda.

Groenlanda și nordul Canadei sunt bogate în resurse strategice, inclusiv petrol și metale rare. În plus, regiunea are o importanță geopolitică majoră, oferind acces la rute cheie din Arctica.

În acest context, Trump invocă frecvent „securitatea națională” a SUA, susținând că America trebuie să controleze activele strategice din emisfera vestică – un principiu consacrat în noua Strategie de securitate națională a SUA.

Canada, principal furnizor de energie și materii prime pentru Statele Unite, se află astfel într-o poziție vulnerabilă.

Reducerea dependenței de SUA

În paralel, Ottawa încearcă să-și diversifice relațiile comerciale. Recenta apropiere economică de China, inclusiv acorduri privind reducerea tarifelor pentru anumite produse, a stârnit reacții dure la Washington.

Donald Trump a amenințat cu tarife de 100% pentru importurile canadiene și a reluat retorica depreciativă la adresa premierului Carney, pe care l-a numit din nou „guvernator”.

Tot mai mulți politicieni canadieni, inclusiv din opoziție, recunosc acum că diversificarea comerțului nu mai este doar o opțiune economică, ci o chestiune de securitate națională.

Pentru mulți canadieni, ceea ce odinioară părea de neconceput a devenit o posibilitate reală. Relația dintre Ottawa și Washington este marcată de o neîncredere profundă, iar analiștii avertizează că această ruptură ar putea avea efecte de durată, chiar și după o eventuală schimbare de administrație la Casa Albă.