Acoperit de buruieni, Detroit şi-a cerut intrarea în insolvenţă. Iluminatul public funcţionează doar în anumite cartiere, iar peste 75.000 de case sunt abandonate

Detroit şi-a pierdut aproape două treimi din populaţie, o mare parte din oraş e acoperit de buruieni, iar joi a devenit cel mai mare oraş american care şi-a cerut intrarea în faliment. Asta, pentru că deja a acumulat datorii în valoare de 18,5 miliarde de dolari. Totuşi, o judecătoare din Michigan a respins solicitarea de faliment, afirmând că măsura ar reduce pensiile, protejate prin lege, şi ar încălca constituţia statului.

Autorităţile din Detroit au hotărât că falimentul e cea mai bună opţiune pentru Detroit, deschizând calea recuperării oraşului care în urmă cu câteva decenii era leagănul sectorului auto din SUA. Falimentul poate fi ocazia „de a pune capăt la 60 de ani de decadenţă”, a declarat vineri guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, care a spus că e posibil ca creditorii să nu-şi mai primească niciodată banii. Practic, în cazul în care falimentul va fi autorizat de justiţie, se va produce cea mai mare suspendare de plăţi din istoria americană.

„Din 2000, oraşul a pierdut 28% din populaţie şi cheltuim 38% din buget pentru a plăti obligaţii din trecut, cum ar fi pensiile”, a declarat managerul pentru situaţii de urgenţă al oraşului, Kevyn Orr, notează „La Vanguardia” citând EFE.

Vineri, intenţiile lui Snyder şi Orr s-au lovit de refuzul judecătoarei Rosemarie Aquilina, care a cerut autorităţilor să retragă solicitarea de faliment. . Însă după decizia judecătoarei Aquilina, procurorul general al statului Michigan, Bill Schuette, a făcut recurs şi a cerut ca procesul să aibă loc în regim de urgenţă pentru a obţine cât mai repede autorizaţia de intrare în faliment.

După declararea falimentului, începe o perioadă de 30 până la 90 de zile la sfârşitul căreia un judecător federal

va stabili dacă oraşul se poate pune la adăpostul legii falimentului public. Scopul este de a le permite să-şi restructureze datoriile, adică să stabilească o ordine de prioritate pentru plata creditorilor.

Un oraş în paragină

Peisajele din Detroit sunt de-a dreptul dezolante: străzi întunecate, buruieni înalte, case părăsite, oameni care aşteaptă cu orele în staţia de autobuz. Detroitul de astăzi este doar o slabă umbră a ceea ce era în urmă cu 60 de ani.

În anii 50, Detroit număra peste 1,8 milioane de locuitori, iar astăzi are puţin peste 700.000. Această scădere este însoţită de un exod masiv de întreprinderi şi o prăbuşire a veniturilor fiscale. Rata şomajului este de 16%, adică dublu faţă de media naţională (7,6%).

Pentru a economisi, 40% din iluminatul public nu funcţionează, fiind luminate doar anumite cartiere. Doar o treime din ambulanţele municipale răspund apelurilor de urgenţă şi peste 76.000 de locuinţe sunt abandonate. Cartiere întregi sunt părăsite, iar în altele, locuitorii trăiesc în nesiguranţă, dat fiind că poliţia nu are la dispoziţie mijloacele necesare pentru a răspunde adecvat apelurilor de ajutor sau solicitărilor de protecţie. Peste un sfert din suprafaţa oraşului, de 370 km pătraţi, este nelocuită.

Autobuzele ajung chiar şi cu o oră întârziere în staţii, iar pompierii încearcă să evite pe cât posibil scările hidraulice pentru că nu există bani pentru a le certifica nivelul de securitate. 

Nivelul de infracţionalitate a crescut îngrijorător în oraş, astfel că au apărut mici afaceri de vânători de recompense, printre puţinele care par să înflorească într-un oraş plin de magazine cu vitrine sparte.

S-a produs o schimbare şi la nivel demografic: dacă în 1950, Detroit avea o populaţie predominant albă (82%), în prezent situaţia stă chiar invers - 82% din locuitori sunt de culoare.