Un tribunal din Rusia a amendat Wikipedia pentru „dezinformări" despre armata rusă

Fundaţia Wikimedia a fost amendată de un tribunal din Rusia marţi, după ce autorităţile ruse au acuzat-o că nu a şters „dezinformări" despre armata rusă publicate pe site-ul enciclopediei online Wikipedia, informează Reuters, citată de Agerpres.

Amenda decisă de instanța rusă este de două milioane de ruble (27.000 de dolari).

În 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, parlamentarii ruşi au adoptat legi noi care restricţionează ceea ce oamenii pot raporta despre conflict, amendând sau blocând site-urile care răspândesc informaţiile aflate în contradicţie cu naraţiunea oficială promovată de Kremlin.

Fundaţia Wikimedia, care deţine enciclopedia online Wikipedia, a fost deja amendată anul trecut întrucât nu a şters două articole despre războiul din Ucraina, inclusiv unul despre „evaluările invaziei Rusiei în Ucraina din 2022".

Platforma, acuzată că „răspândeşte dezinformări"  

Cea mai recentă amendă a fost impusă după ce autorităţile ruse au acuzat platforma Wikipedia că „răspândeşte dezinformări" în articole despre unităţile militare ruse, a raportat filiala Wikimedia Rusia.

Wikimedia a anunţat că ar putea să facă apel la această sentinţă, dar o decizie finală nu a fost încă adoptată.

„Până acum, în istoria instanţelor din Rusia, Wikipedia a avut o singură experienţă de succes atunci când a făcut apel la verdicte judiciare", a declarat Stanislav Kozlovskiy, directorul filialei ruse a acestei fundaţii.

În urmă cu un an, când Rusia a lansat invazia totală a Ucrainei și a început cel mai mare război terestru din Europa din 1945 încoace, a purtat o altă bătălie acasă - intensificându-și blocada informațională într-un efort de a controla inimile și mințile propriilor cetățeni.

Amintim că, la sfârșitul anului trecut, un blogger rus în vârstă de 26 de ani, din orșul Chita, Siberia, a fost amendat cu 30.000 de ruble (circa 447 de euro) pentru „discreditarea” armatei după ce a relatat un vis de-al său pe o rețea de socializare, care îl includea și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.