Stoltenberg îi răspunde lui Riabkov: Rusia, nu NATO, a desfăşurat rachete cu încărcătură nucleară în Europa. De ce nu este credibilă propunerea de moratoriu

NATO nu intenţionează să desfăşoare rachete nucleare cu rază medie de acţiune în Europa, a dat asigurări, marţi, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, respingând acuzaţiile Rusiei în acest sens şi apelul la un moratoriu asupra acestor arme în Europa, relatează Reuters.

Potrivit lui Stoltenberg, Rusia a încălcat ani la rând Tratatul INF, privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune, denunţat în prezent atât de Rusia, cât şi de SUA, iar NATO nu intenţionează să procedeze în mod similar. Ţinând cont de sistemele cu încărcătură nucleară desfăşurate de ruşi în Europa, secretarul general al NATO afirmă că propunerea pentru un moratoriu „nu este credibilă”.

„Propunerea Rusiei privind un moratoriu nu este credibilă, deoarece am avut o interdicţie şi (ruşii, n. red.) au încălcat acea interdicţie”, a declarat Jens Stoltenberg, citat de Reuters.

„Aşa încât dacă Rusia nu distruge în mod verificabil toate rachetele sale SSC-8, cele care au încălcat INF, nu este credibilă atunci când propune o interdicţie asupra ceva ce începuse deja să desfăşoare”, a spus şeful NATO.

Într-un interviu publicat luni de agenţia de presă RIA Novosti, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov ameninţă cu o acţiune militară dacă SUA şi NATO nu vor răspunde la solicitarea ţării sale de a primi „garanţii de securitate”. Diplomatul rus de rang înalt susţine că Moscova este preocupată de o posibilă amplasare de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa.

„Lipsa de progres în soluţionarea politico-diplomatică a acestei probleme va face ca răspunsul nostru să fie militar şi tehnico-militar”, a transmis el, susţinând că ţara sa nu se bazează pe rachetele sale cu rază scurtă şi medie de acţiune, întrucât ar respecta „un moratoriu unilateral”. El a invitat NATO să se alăture moratoriului rus.

Aceste declaraţii vin la câteva săptămâni după ce preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut ministrului de Externe Serghei Lavrov să obţină „garanţii de securitate” de la NATO, adică un angajament că Alianţa nu se va extinde în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

NATO i-a precizat deja preşedintelui rus că Ucraina este un o ţară suverană şi doar de ea va depinde dacă va adera sau nu la Alianţă. În plus, Alianţa a denunţat tentativa lui Putin de a reface sfere de influenţă pentru Moscova, aşa cum reiese din aşa-zisele garanţii pe care le solicită.

În timp ce pune presiuni pe frontul diplomatic, Kremlinul agită şi spectrul armelor, mobilizând peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina.

NATO, SUA şi alte ţări occidentale au avertizat deja Rusia că se va confrunta cu consecinţe strategice grave dacă va ataca din nou Ucraina.