Semnalele de alarmă ale economiei ruse. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale avertizează asupra riscului unei crize bancare sistemice

După doi ani de creștere susținută, alimentată artificial de cheltuielile militare fără precedent, economia Rusiei începe să dea semne vizibile de oboseală. Indicatorii economici din ultimele luni sugerează că „miracolul” economiei de război a Moscovei își arată limitele. Cu inflație ridicată, scăderi în industrie, consum în retragere și un deficit bugetar persistent, Rusia se apropie de o realitate economică mult mai dură, scrie într-o amplă analiză The Wall Street Journal.

Deși Kremlinul refuză să recunoască direct impactul cumulativ al sancțiunilor occidentale, chiar oficialii guvernamentali ruși vorbesc tot mai deschis despre posibilitatea unei recesiuni. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avertizat recent că Rusia este „la marginea unei recesiuni”, în timp ce omologul său de la Finanțe, Anton Siluanov, a descris contextul drept „furtuna perfectă”.

Pe fondul acestor tensiuni, Banca Centrală a sugerat o posibilă reducere a dobânzii de referință în această lună – o schimbare de ton ce vine după o serie de majorări agresive, menite să țină sub control inflația galopantă provocată, în parte, de cheltuielile militare.

Un model economic forțat și nesustenabil

Creșterea economică remarcabilă a Rusiei în 2023 și începutul lui 2024 – una dintre cele mai rapide din rândul marilor economii – a fost rezultatul unui model artificial, susținut în proporție covârșitoare de bugetul apărării și de exporturile energetice redirecționate către China și India. Aproape 40% din cheltuielile guvernamentale sunt alocate sectorului militar și de securitate, un nivel comparabil doar cu perioada de vârf a Uniunii Sovietice.

Dar, potrivit analiștilor, această formulă de supraviețuire economică pe timp de război vine cu costuri sistemice: inflație ridicată, scumpirea creditului pentru întreprinderile civile, reducerea investițiilor private și dezechilibre structurale care se acumulează. „Modelul de creștere bazat exclusiv pe cheltuieli militare este rupt de realitate”, afirmă Janis Kluge, expert în economie rusă la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate. „Pentru a susține mașinăria de război, economia civilă trebuie să se contracte, iar asta nu e sustenabil.”

Semnele încetinirii devin clare

Datele oficiale arată o scădere clară a ritmului de creștere: în primul trimestru din 2025, PIB-ul a crescut cu doar 1,4% față de anul anterior, comparativ cu 4,5% în ultimul trimestru din 2024. Producția industrială a înregistrat cea mai accentuată contracție din ultimii trei ani, iar vânzările de autoturisme noi au scăzut cu aproape 30% în luna iunie.

Mari companii industriale încep să tragă semnale de alarmă. Rostselmaș, principalul producător rus de utilaje agricole, a anunțat tăieri de producție și investiții, precum și trimiterea anticipată în concediu a celor 15.000 de angajați. În Siberia, operatorul rețelei electrice Rosseti Sibir a raportat o situație de cvasi-insolvență, invocând un nivel periculos al datoriei și solicitând majorări de tarife pentru consumatorii industriali.

Fragilități ascunse în sistemul bancar

Un alt punct vulnerabil este sistemul bancar. În urma invaziei din 2022, statul a impus băncilor să acorde împrumuturi preferențiale companiilor implicate în efortul de război. În contextul actual al dobânzilor ridicate, riscul ca aceste împrumuturi să nu mai fie returnate crește, iar pierderile pot fi transferate, în ultimă instanță, bugetului de stat.

Un raport recent al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) avertizează asupra riscului unei crize bancare sistemice începând cu 2026, pe fondul dezechilibrelor acumulate. Deși unele analize locale afirmă că băncile sunt încă bine capitalizate, centrul de analiză macroeconomică din Moscova vorbește despre o probabilitate „moderată și în creștere” a unei crize sistemice.

O economie dependentă de petrol și vulnerabilă la sancțiuni

Veniturile din energie reprezintă încă o treime din bugetul Rusiei. Dar în iunie, încasările din petrol și gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2023. Motivul: prețurile petrolului rusesc au rămas sub nivelul estimat în construcția bugetară, iar sancțiunile – deși evitate parțial prin redirecționarea exporturilor – încep să-și arate colții.

În acest context, orice scădere suplimentară a prețului barilului sau înăsprire a regimului de sancțiuni occidentale ar pune o presiune directă pe capacitatea Moscovei de a finanța războiul.

„O scădere a veniturilor din petrol, combinată cu noi sancțiuni, va fi simțită mult mai acut în această etapă”, avertizează Alexandra Prokopenko, fost oficial al Băncii Centrale a Rusiei, în prezent cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center.

Consecințe politice și limite strategice

Pentru Vladimir Putin, însă, aceste semnale nu par să reprezinte o piedică serioasă în planurile sale militare. Prioritatea rămâne neutralizarea Ucrainei, indiferent de costurile economice. De altfel, el a ironizat recent avertismentele privind economia, spunând că „zvonurile despre moartea ei sunt exagerate”. Totuși, a adăugat că „recesiunea sau stagflația nu trebuie permise, în niciun caz”.

Însă datele conturează altă imagine: bugetul Rusiei este în deficit permanent de la începutul războiului, iar prognozele guvernului indică aceeași tendință și pentru următorii doi ani. În paralel, susținerea populară pentru război s-ar putea eroda, dacă efectele economice se răsfrâng tot mai mult asupra nivelului de trai.

O oportunitate pentru Vest?

Pentru Occident, această încetinire ar putea reprezenta o fereastră de oportunitate strategică, cu condiția unei coordonări mai stricte în aplicarea de noi sancțiuni sau în impunerea unor plafoane mai eficiente asupra exporturilor energetice rusești.

Economia rusă, deși rezilientă pe termen scurt, arată tot mai clar că nu poate susține la nesfârșit un model bazat pe militarizare, reprimare internă și izolare internațională. Iar dacă acest model începe să cedeze, miza se mută de la câmpul de luptă la sustenabilitatea regimului de la Kremlin.