Rusia testează lasere de luptă împotriva dronelor ucrainene. Tehnologia chineză LASS, adaptată pentru câmpul de luptă

Presiunea tot mai mare exercitată de dronele ucrainene asupra infrastructurii și pozițiilor militare ruse a determinat Moscova să caute soluții alternative de apărare. Una dintre acestea: integrarea tehnologiei laser în sistemele mobile antiaeriene.

În ultimele zile, canale militare ruse au prezentat în premieră imagini cu utilizarea în luptă a unei instalații chineze de tip LASS (Low-Altitude Laser Defending System), până acum văzută doar în Iran.

Din fabricile Chinei, pe frontul din Rusia

Sistemul LASS este un laser de înaltă energie destinat neutralizării dronelor de mici dimensiuni care operează la altitudini joase și viteze reduse – exact profilul celor utilizate de armata ucraineană în atacuri de precizie. În înregistrările publicate de canalul rusesc „Informator Militar”, un operator al unei unități speciale de apărare aeriană, „Kocievnik” (Nomad), este surprins activând sistemul dintr-un vehicul blindat.

Dispozitivul optic – o unitate rotativă echipată cu lentile de focalizare – este mascat sub o plasă camuflaj și se ridică din plafonul vehiculului. În secvențele filmate se poate observa cum raza laser topește un panou metalic gros, demonstrând capacitatea de a perfora structuri solide. Ulterior, ecranul de control, împărțit pe sectoare, urmărește în timp real doborârea unui vehicul aerian fără pilot.

Alternative la rachetele clasice

Spre deosebire de sistemele clasice de apărare antiaeriană, care implică muniție scumpă și complexă, laserele pot oferi o soluție mai economică și, teoretic, mai sustenabilă. Potrivit datelor publicate de Defence Express, raza letală a sistemului LASS împotriva țintelor lente este de aproximativ 1,5 kilometri, iar „orbirea” senzorilor unui UAV se poate face până la 3 kilometri distanță. Durata maximă de funcționare continuă este de 200 de secunde, iar timpul de reacție de la detectare la angajare este estimat la sub 5 minute.

Radarul încorporat acoperă o distanță de la 500 de metri până la 5 kilometri, ceea ce face ca aceste sisteme să fie potrivite în special pentru protecția obiectivelor strategice, dar greu de apărat prin mijloace convenționale.

Răspuns la „modelul american”

În aprilie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit public despre necesitatea „recuperării decalajului tehnologic” în domeniul armelor cu laser, în fața avansului înregistrat de Statele Unite. „Viitoarele conflicte armate nu mai sunt o proiecție teoretică. Ele se configurează deja în parametri care cer tehnologii noi. Iar dezvoltarea armelor cu energie dirijată este inevitabilă”, declara liderul de la Kremlin.

În paralel, Pentagonul accelerează dezvoltarea sistemelor proprii. Programe precum LOCUST (Low-Cost UAV Swarming Technology) au testat cu succes lovituri împotriva unor ținte aeriene precum MQM-170C Outlaw, o dronă de peste 70 de kilograme. SUA lucrează deja la instalarea pe platforme mobile a unor lasere de 20, 50 și 300 kW, parte a unei strategii de apărare aeriană cu reacție rapidă și costuri reduse.

O cursă globală în care China joacă discret, dar eficient

Tehnologia LASS, observată anterior în dotarea forțelor iraniene, sugerează că Beijingul testează capacitățile sistemelor proprii pe teatre de conflict active. Recent, presa de stat chineză a raportat utilizarea unui laser de înaltă precizie pentru măsurători lunare, realizate ziua – o premieră tehnologică în sine.

În acest context, exportul tacit de tehnologie către Federația Rusă devine nu doar un gest de sprijin indirect, ci și o formă de validare practică a capacităților tehnologice chineze în condiții de luptă.