Rusia, ţara unde cercetătorii au de ales între închisoare şi izolare

În urmă cu 13 ani, cercetătorul Igor Sutyagin a fost acuzat de spionaj, pe motiv că ar fi vândut informaţii clasificate agenţiei americane CIA. Pentru asta a petrecut 11 ani în închisoare. Până în ziua de astăzi, „spionul” rus nu ştie ce informaţii a vândut.

Un reporter al revistei „Time” s-a întâlnit cu Sutyagin, care nonşalant a aşezat pe masă, asemeni unor cărţi de tarot, documentele pentru care a făcut atâţia ani de închisoare. Multe dintre ele erau tăieturi din ziare, copii ale unor jurnale militare ruseşti, ale căror scris dispăruse în negura timpului, notează jurnalistul de la „Time”.

„Gândeşte-te de zece ori înainte să lucrezi cu străinii”, a declarat Sutyagin, al cărui caz a devenit deja celebru. În anii '90, cercetătorul rus acceptase să lucreze pentru doi americani, care îi ceruseră să adune tăieturi din ziar despre armata rusă.

L-au „săltat” chiar când acesta îşi făcea bagajele pentru a merge la o conferinţă în Roma. Era în toamna anului în care Putin fusese numit la conducerea fostului KGB.

„Aşa arată Iadul”, şi-a spus Sutyagin când a fost închis într-o celulă întunecoasă, unde putea vedea doar sclipirea dinţilor celorlalţi deţinuţi.

Astăzi, el trăieşte la Londra şi lucrează pentru un think tank al ministerului britanic de Apărare. Din cealaltă parte a Europei, „spionul” rus îşi sfătuieşte colegii: „Plecaţi!”.

Sutyagin a reuşit să plece din Rusia în 2010, atunci când FBI a prins un grup de 10 agenţi ruşi şi s-a făcut schimb de spioni între SUA şi Rusia. În schimbul celor 10 oameni, Rusia a oferit patru persoane condamnate de spionaj. Printre ele se afla şi Sutyagin. „M-au eliberat din raţiuni umanitare”, a spus el, adăugând că diplomaţii americani l-au sfătuit să nu ceară azil în SUA.

La câteva luni după condamnarea lui Sutyagin, Valentin Danilov, un celebru astrofizician, a fost arestat deoarece construise un model de satelit pentru o firmă aerospaţială chineză. Dovezile nu au fost destul de concludente, aşa că juriul l-a achitat în 2003. Însă autorităţile ruse nu s-au lăsat şi au făcut recurs. În 2004, Danilov a fost condamnat la 14 ani de închisoare. A executat opt ani într-un lagăr de muncă din Siberia, iar luna trecută, când a fost eliberat condiţionat, arăta îngrozitor, notează reporterul de la revista „Time”. Din cauza malnutriţiei, îşi pierduse aproape toţi dinţii şi sănătatea lui era şubredă.

Primul lucru pe care l-a făcut Danilov când a ajuns acasă a fost să-şi ascută cuţitele. „Înseamnă că n-a mai fost nimeni în casa mea”, spune acesta. Totuşi, odată întors acasă, cercetătorul continuă să-şi pună aceeaşi întrebare ca Sutyagin. „Vreau doar să ştiu ce secrete am vândut. Nici până în ziua de astăzi nu mi-a spus nimeni”, spune Danilov.

Luna trecută, preşedintele Vladimir Putin a promulgat o lege care pune mulţi cercetători în pericolul de a fi acuzaţi de trădare dacă îndrăznesc să se „consulte” cu străini. Însă în ziua de azi, nu poate exista progres în comunitatea ştiinţifică fără conferinţe internaţionale şi fără consultări între colegi, notează „Time”.

Legea promulgată de Putin este menită să mărească numărul de acţiuni care sunt considerate în Rusia drept spionaj şi trădare. De exemplu, e de ajuns să citeşti în ziar despre o cercetarte asupra sistemului militar rusesc şi să discuţi despre asta cu cineva din „organizaţia internaţională”, pentru a fi condamnat de  spionaj. Nici măcar nu trebuie să comunici acestă informaţie unei instituţii străine. Termenul „organizaţia internaţională” poate include orice, de la medicii de la Crucea Roşie la profesorii de la Oxford. „Este exagerat de vag (n.r. – termenul). Practic, aşa se vor fi mii de cazuri Sutyagin”, spune un expert în servicii secrete ruseşti.

Asociaţia Rusă pentru Dezvoltarea Ştiinţei a publicat un raport săptămâna trecută în care cataloga instituţiile ştiinţifice din Rusia drept „catastrofale”, cu cele mai mari problem în domenii semnificative, precum apărarea şi ingineria spaţială. „În loc să urmărim noi dezvoltări, munca cercetătorilor ruşi este mai puţin concentrată pe ştiinţă şi mai mult pe ideologie şi propagandă”, se arată în raport, care denunţă presiunile mari făcute de oficialii militari asupra oamenilor de ştiinţă.

Deşi toţi autorii raportului conştienţizează presiunile făcute de agenţiile de spionaj, ei n-au putut scrie despre această problemă, fiindcă studiul era sponsorizat de stat. „Ca jurnalist, poate priviţi problema din punct de vedere al drepturilor omului, ca să stingeţi focul care arde. Dar e prea târziu. Casa a ars din temelii”, a declarat unul dintre autorii studiului.