Roadele războiului informațional al Rusiei la un an de invazie

Rusia a continuat războiul dezinformării declanșat înainte de invazia pe scară largă din 24 februarie și este de așteptat să-l intensifice, se arată într-o analiză publicată de CEPA și semnată de Olga Tokariuk.

Teza favorită a Kremlinului cum că Ucraina este „plină de naziști” se numără printre motivațiile principale oferite de Vladimir Putin la startul războiului pentru „operațiunea militară specială”.

Ulterior, în narațiunea oficială a fost extinsă și cu alte obiective. „De-nazificarea” - prezentă în propaganda Moscovei din perioada invaziei ruse în Donbas și a anexării Crimeei - a rezonat în mod special cu audiența internă. O proporție mare a populației ruse sprijină războiul, iar propaganda de natura să dezumanizeze Ucraina a servit drept justificare, încurajând genocidul actual al Moscovei.

Cele câteva portaluri independente care mai rămăseseră se străduiesc în prezent să combată mașinăria propagandei din exil, în condițiile în care aceasta din urmă este sursa primară de informații pentru rușii de rând. Raportând cu mai puțină sau mai multă obiectivitate cu privire la război, stârnesc controverse pentru ceea ce uneori este considerat de gazdele lor o simpatie nelalocul ei pentru soldați ruși. O astfel de controversă recentă a dus la retragerea licenței pentru portalul Rain TV ce transmitea din Lituania.

Propaganda nu a avut ecou la ucraineni

Ucrainenii au dezvoltat suficientă rezistență la propaganda și dezinformarea Kremlinului în anii de dinainte de invazie pentru a nu fi copleșiți de haosul informațional de după război. De altfel, au luat măsuri imediat după declanșarea invaziei, întrerupând emisia tuturor canalelor pro-ruse și lansând „ United TV Marathon” - un canal ce a furnizat informații de încredere 24/7, din partea celor mai de încredere jurnaliști și surse de informare. A fost un instrument de contracarare a valurilor de dezinformare de pe rețele sociale afiliate Kremlinului, menite să stârnească panică în fazele inițiale ale invaziei.

Cu toate că pe parcurs au apărut întrebări despre oportunitatea unui canal prea apropiat de guvern ce ar fi putut oferi o imagine poate exagerat de pozitivă, există încă o paletă largă de surse de informare în Ucraina, deși multe portaluri au dat faliment. Acestea nu s-au mulțumit să relateze despre război sau să expună crimele Rusiei, ci au dezvăluit și corupția din Ucraina.

„Operațiunile de dezinformare ale Rusiei în Ucraina de la invazie au eșuat în mare parte. Mulți ucraineni care au simpatizat cândva cu Rusia și-au schimbat loialitatea, după ce au fost martori și au trăit atrocități, iar vorbitorii de limbă rusă au trecut la ucraineană în viața de zi cu zi, mânați de dorința de a tăia orice legătură cu tot ce este rusesc.

În ciuda lipsei de succes, Rusia va continua să răspândească dezinformări, cu scopul de a înfrânge rezistența ucraineană, de a semăna diviziuni interne, de a submina încrederea în guvern și în armată și de a face oamenii să se simtă apatici și slabi”, scrie Tokariuk.

Dezinformarea se poticnește în Vest

Până în prezent, Rusia nu a reușit să convingă guvernele și populațiile occidentale de necesitatea invaziei și nici să le submineze unitatea în sprijinirea Ucrainei. Din contră, un sondaj realizat de Ipsos pe populația din 28 de țări a indicat că aceasta rămâne solidă - în perioada aprilie -ianuarie „în majoritate cei din SUA, Canada, Marea Britanie, Franța, Olanda și Polonia susținând furnizarea de arme și/sau sisteme de apărare aeriană către armata ucraineană".

Sprijinul miliar occidental pentru Ucraina a crescut constant de la invazie, iar promisiunea conținută în retorica aliaților că acesta va continua „cât timp este nevoie”, așa cum a subliniat recent și președinte le SUA Joe Biden. În plus, tentativele Rusiei de a nega crimele de război doar au întărit această determinare.

Totuși, anumite narative au rezonat cu anumiți politicieni și unele segmente ale publicului occidental - de pildă, în Italia retorica membrilor coaliției de guvernare, politicienii cunoscuți pentru legăturile lor strânse cu Kremlinul înainte de război, Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, dar și a partidului de opoziție Mișcarea cinci Stele și altor voci pro-ruse din media au contribuit la scăderea sprijinului popular pentru livrarea de arme Kievului.

„Alte narațiuni pe care Rusia le-a folosit în Occident și pe care va continua să le folosească și în 2023, inclusiv evidențierea costului susținerii Ucrainei pentru contribuabili; discreditarea guvernului și a conducerii militare ucrainene ca fiind corupte, lacome și nerecunoscătoare; alimentarea resentimentelor față de refugiații ucraineni în țările care au cea mai mare parte a acestora (Polonia, Germania etc.); și încurajarea "oboselii față de război" și a "oboselii față de Ucraina.

Rusia găsește sprijin în lumea non-occidentală

În țările din Sudul global, inclusiv India, Brazilia și unele țări africane, dar și în Turcia, membră NATO, operațiunile de dezinformare rusești au avut un succes parțial. În multe dintre aceste țări, canalele de propagandă rusești, cum ar fi RT și Sputnik, nu au fost restricționate, spre deosebire de Occident, iar oficialii ruși și susținătorii lor beneficiază de timpi de emisie necontestați în mass-media locală.

Rusia exploatează sentimentele anti-occidentale și anti-imperialiste din țările în curs de dezvoltare, prezentându-se ca o «victimă a NATO» și ca o alternativă la Occidentul imperialist (SUA, Regatul Unit, Franța etc.). Rusia militează pentru stabilirea de relații diplomatice și comerciale în beneficiul reciproc, un argument important pentru multe țări în curs de dezvoltare care se confruntă cu provocări economice și care trebuie să își întrețină populația în creștere. Pentru Rusia, acest lucru răspunde unei nevoi importante de a se prezenta ca făcând încă parte din comunitatea globală, ca o țară care nu este izolată, dar care are încă prieteni pe scena mondială.

În Sudul global, Rusia manipulează, de asemenea, narațiunea presupusului rasism al ucrainenilor și al occidentalilor. De pildă, ea exploatează tensiunile legate de tratamentul mai favorabil pentru refugiații ucraineni în comparație cu cei care provin din Africa, Orientul Mijlociu sau America Latină.

Ce urmează?

Pe măsură ce războiul rusesc împotriva Ucrainei intră în al doilea an, este de așteptat ca campaniile de dezinformare și de influență ale Kremlinului să se intensifice. Cel mai probabil, acestea vor fi mai sofisticate și mai nuanțate, vizând publicul din anumite țări considerate mai sensibile.

Scopul principal este de a submina unitatea Occidentului și solidaritatea acestuia cu Ucraina, cu accent pe întreruperea sprijinului militar. În alte părți ale lumii, eforturile de dezinformare ale Kremlinului vor avea ca scop sprijinirea vânătorii sale de aliați care să ajute Rusia să se poziționeze ca o putere puternică, inclusă în comunitatea internațională, în ciuda războiului său împotriva Ucrainei”, conchide jurnalista ucraineană Olga Tokariuk, într-o analiză publicată de CEPA