Reacţie categorică a Moscovei la adresa NATO după retragerea acreditărilor pentru opt spioni de-ai săi: Serghei Lavrov a anunţat suspendarea legăturilor

Rusia a anunţat luni că suspendă activitatea delegaţiei sale la NATO şi legăturile cu misiunea NATO la Moscova, acţiunea venind ca răspuns faţă de retragerea acreditărilor la Alianţa Nord-Atlantică pentru opt reprezentanţi ruşi descoperiţi ca fiind spioni.

„În urma unor măsuri luate de către NATO, condiţiile de bază în vederea unei activităţi în comun nu se mai îndeplinesc”, a anunţat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, insinuând că NATO ar fi de vină pentru această situaţie, nu Moscova.

Aceste decizii urmează să intre în vigoare la 1 noiembrie, a precizat şeful diplomaţiei ruse.

Rusia urmează, astfel, să suspende - pe termen nedeterminat - atât activitatea delegaţiei sale la Bruxelles, la sediul alianţei militare occidentale, cât şi activitatea misiunii NATO la Moscova, găzduită de Ambasada Belgiei, precizează AFP.

Misiunea NATO la Moscova are rolul să asigure legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul rus al Apărării.

Serghei Lavrov a mai anunţat că „pune capăt activităţii Biroului de Informare NATO” în Rusia, al cărui rol este să îmbunătăţească cunoaşterea şi să faciliteze înţelegerea între cele două părţi.

Aceste anunţuri intervin după ce NATO a identificat noi spioni ruşi la cartierul său din Bruxelles.

La începutul lui octombrie, NATO a anunţat că a retras acreditările pentru opt membri ai delegaţiei ruse de la cartierul său de la Bruxelles după ce a descoperit că aceştia sunt de fapt spioni, nu diplomaţi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat recent că „activităţile maliţioase” ale Rusiei sunt în creştere în Europa.

În martie 2018, NATO a retras acreditările pentru şapte membri ai misiunii ruse, care au fost expulzaţi din Belgia în urma otrăvirii, în Regatul Unit, a fostului agent dublu Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia. Numărul acreditărilor delegaţiei ruse la Bruxelles a fost redus, atunci, de la 30 la 20. La 7 octombrie, acest număr a fost redus din nou şi a scăzut la zece.

Relaţiile NATO-Rusia se situează „în cel mai jos punct de la sfârşitul Războiului Rece”, în condiţiile în care regimul aflat la putere la Moscova este tot mai „agresiv” pe plan extern şi „represiv” pe plan intern, aprecia la începutul lunii octombrie Jens Stoltenberg.

Potrivit secretarului general NATO, punctul de cotitură în degradarea acestei relaţii a fost „anexarea ilegală” a peninsulei Crimeea de către Rusia, în februarie-martie 2014, un act urmat de „destabilizarea continuă” a Ucrainei.

În ultimii ani, Moscova şi-a sporit „semnificativ” cheltuielile militare, devenind în consecinţă „mai agresivă” pe plan extern şi „mai represivă” pe plan intern, afirmă Stoltenberg.

Întrebat despre posibilitatea extinderii NATO în Ucraina sau Georgia, „o linie roşie” potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin, Jens Stoltenberg a declarat că aderarea la NATO reprezintă o „decizie suverană” a fiecărei naţiuni. Secretarul general al NATO a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă susţinută la Universitatea Georgetown din Washington.