Primele declarații ale lui Gherasimov, noul comandant al forțelor ruse în Ucraina, despre noile reforme militare

Noile reforme militare sunt un răspuns la o posibilă expansiune a NATO și la faptul că „Occidentul colectiv” folosește Kievul pentru a duce un război hibrid împotriva Federației Ruse , a declarat Valeri Gherasimov, noul comandant al operațiunii militare în Ucraina, relatează Reuters.

În primele declarații publice de la numirea sa, în 11 ianuarie, Valeri Gherasimov, a admis totodată că există probleme cu mobilizarea trupelor - asta după ce, în urma criticilor apărute în spațiul public, președintele rus Vladimir Putin s-a simțit obligat să ceară socoteală armatei în această privință.

Anunțate la jumătatea lunii ianuarie, reformele militare au fost aprobate de Putin și pot fi modificate pentru a reacționa la amenințările la adresa securității Federației Ruse, a declarat Gherasimov pentru site-ul Argumenty i Fakty care a publicat comentariile acestuia luni.

„În prezent, aceste amenințări includ ambițiile NATO de a se extinde cu Finlanda și Suedia, precum și folosirea Ucrainei drept instrument pentru a duce un război hibrid împotriva țării noastre”, a spus Gherasimov, șeful statului major și noul comandant al forțelor care luptă în Ucraina.

Conform noului plan militar al Rusiei, va fi înființat un corp de armată în Republica Karelia situată în nordul Rusiei, la granița cu Finlanda.

Totodată, acesta prevede crearea a două districte militare suplimentare, la Moscova și Leningrad- acestea au fost contopite în 2020 pentru a fi încorporate în Districtul Militar Vest.

Formațiunile de arme combinate din regiunile parțial ocupate Herson și Zaporojie vor fi suplimentate cu trei divizii de infanterie motorizată.

„Scopul principal al acestei activități este de a asigura protecția suveranității și a integrității teritoriale a țării noastre", a declarat Gherasimov, adăugând că Rusia modernă nu a mai cunoscut o asemenea „intensitate a ostilităților militare”, ceea ce a obligat-o să desfășoare operațiuni ofensive pentru a stabiliza situația.

„Țara noastră și forțele sale armate acționează astăzi împotriva întregului Occident colectiv", a spus Gherasimov.

În cele 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia și-a schimbat retorica privind războiul - dacă la început insista asupra unei operațiuni de "denazificare" și "demilitarizare" accentul se pune tot mai mult pe o reacție de apărare împotriva unui Occident agresiv.

Kievul și aliații săi occidentali consideră că invazia rusă constituie un act de agresiune neprovocat, astfel că Occidentul a început să trimită Ucrainei armament greu pentru a o ajuta să reziste forțelor rusești.

Gherasimov și conducerea Ministerului Apărării s-au confruntat cu critici dure pentru o seamă de eșecuri pe câmpul de luptă și pentru faptul că Moscova nu a reușit să obțină victoria după o campanie care ar fi trebuit să fie scurtă.

„Sistemul de pregătire a mobilizării din țara noastră nu a fost adaptat pe deplin la noile relații economice moderne. Așa că a trebuit să remediez totul din mers”, a declarat Gherasimov.

Moscova a amenințat Finlanda cu "măsuri de represalii" dacă va adera la NATO

Petri Mäkelä, un expert finlandez în domeniul militar și al securității, a declarat săptămâna trecută pentru Newsweek că anunțul lui Șoigu privind înființarea unui corp de armată în regiunea Karelia rusă nu a fost pusă încă în discuție și că "situația actuală este că în zona de frontieră sunt mai puține trupe rusești ca niciodată".

El a precizat că nu a existat o intensificare evidentă a beligeranței față de Helsinki din partea Moscovei "iar Finlanda și-a sporit foarte eficient gradul de pregătire în ultima vreme". „Desfășurarea următorului val de mobilizare ne va spune însă (multe)", a spus Mäkelä. "În acest moment nu există trupe eficiente în luptă între noi și Sankt Petersburg".