Moscova reaprinde vechile amenințări nucleare și promisiuni false de pace. Scopul: slăbirea NATO și blocarea ajutorului american pentru Ucraina

Rusia reia o retorică periculoasă și cunoscută: amenințări nucleare voalate, acuze îndreptate împotriva Occidentului și apeluri ipocrite la negocieri „de pace”.  Scopul este transparent, afirmă Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport publicat pe 16 iulie: erodarea sprijinului NATO pentru Ucraina, provocarea unor tensiuni între Washington și partenerii săi europeni și blocarea unui nou pachet de ajutor militar american.

Din nou, spectrul nuclear

Kremlinul pare să-și fi reluat tacticile informative de început de război, recurgând la o combinație de presiune simbolică și confuzie retorică. Pe 16 iulie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a transmis că toate prevederile doctrinei nucleare a Rusiei „rămân în vigoare”, reiterând ideea că statele nucleare trebuie să „răspundă” pentru orice instigare venită din partea aliaților lor non-nucleari.

Doctrina, revizuită în toamna lui 2024, include o clauză controversată: în cazul în care o țară non-nucleară atacă Rusia cu sprijinul unei puteri nucleare, Federația Rusă ar putea considera acest act un atac combinat. ISW subliniază că această ambiguitate juridico-militară este concepută pentru a descuraja susținerea NATO pentru Ucraina, prin insinuarea unor riscuri majore de escaladare.

Narațiuni vechi, reîmpachetate

Mesajul oficial al Moscovei rămâne fidel unui discurs familiar. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 15 iulie că „operațiunea militară specială” are ca obiectiv neutralizarea „amenințărilor generate de extinderea NATO” la granițele Rusiei. Totodată, Peskov a descris poziția Europei ca fiind una „militaristă, irațională”, în timp ce Washingtonul este acuzat că alimentează ostilitățile prin sprijinul constant acordat Kievului.

Potrivit ISW, aceste afirmații se înscriu în strategia mai largă de a submina unitatea Occidentului și de a eroda legitimitatea sprijinului acordat Ucrainei. Dacă la începutul războiului Kremlinul încerca să prevină trimiterea de ajutor, acum obiectivul s-a schimbat: Moscova vizează anularea sprijinului deja acordat și provocarea unui recul politic în capitalele occidentale.

Rusia – „fals pacificator”

Într-un alt registru, Kremlinul încearcă să se repoziționeze ca parte rezonabilă a conflictului. Peskov a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Ucrainei — nu asupra Rusiei — pentru reluarea negocierilor bilaterale. ISW evaluează această mișcare ca fiind un artificiu propagandistic: o încercare de a discredita Kievul și de a sugera că Rusia ar fi gata de compromis, în timp ce menține ostilitățile și ocuparea teritoriilor.

Această abordare urmărește, de fapt, izolarea Ucrainei pe plan diplomatic, mai ales într-un moment în care președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum dur Kremlinului: acceptarea unui acord de încetare a focului până la 2 septembrie, sub sancțiunea impunerii unor tarife comerciale severe.

Divizare și uzură strategică

ISW avertizează că toate aceste mesaje – de la amenințările nucleare până la retorica de „pace” – sunt elemente ale unei campanii informaționale bine calibrate, menite să zdruncine coeziunea NATO și să alimenteze scepticismul în rândul publicului american și european cu privire la continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

„Kremlinul acordă prioritate eforturilor informaționale menite să submineze unitatea NATO și să alimenteze nemulțumirea între SUA și aliații săi europeni, cu scopul final de a degrada capacitățile de apărare ale Ucrainei și de a obține ceea ce Moscova își dorește de la începutul conflictului: capitularea statului ucrainean,” se arată în analiza ISW.

Un război al nervilor

Pe fondul unei ofensive militare care stagnează în multe sectoare ale frontului și a unui context internațional mai volatil ca niciodată, Moscova pare să fi revenit la ceea ce știe cel mai bine: războiul psihologic și propagandistic. De data aceasta, miza este însă mai mare — și nu doar pentru Ucraina. Dacă semnalele venite de la Moscova vor reuși să divizeze NATO sau să provoace oboseala strategică a aliaților, urmările s-ar putea resimți mult dincolo de câmpul de luptă din Donbas.