Mașinăria represivă a lui Putin se întoarce spre interior. Cum au devenit rușii pro-război noii inamici ai regimului

Genul de figuri pro-Kremlin care sunt răsplătite de regim pentru loialitate se trezesc acum vizate chiar de mașinăria represivă pe care au susținut-o, relatează The Guardian. Publicația britanică prezintă cazul a trei adepți fervenți ai lui Vladimir Putin care au devenit peste noapte inamici ai statului.

Recent, un analist care îl prezenta în termeni elogioși pe Putin în presa străină, un blogger pro-război înflăcărat, respectiv un voluntar și comentator pentru rețeaua RT, au fost declarați „agenți străini”, un termen rezervat disidenților și opozanților din exil.

Analistul politic Serghei Markov l-a aclamat pe Vladimir Putin ca fiind una dintre marile personalități ale istoriei în aparițiile sale în presa străină. Și totuși a ajuns să îngroașe numărul celor considerați o voce anti-Putin. La fel și bloggerul Roman Aliohin, care s-a implicat cu entuziasm în strângerea de fonduri pentru armata rusă după declanșarea invaziei ruse în Ucraina.

Cel mai recent este cazul Tatianei Montian, o comentatoare de origine ucraineană, care a fost desemnată săptămâna trecută drept „teroristă și extremistă”. Eticheta este foarte dură, fiind aplicată doar celor considerați celor mai mari inamici ai regimului, precum echipa regretatului opozant Alecsei Navalnîi.

Moscova nu a oferit nicio explicație oficială pentru aceste măsuri - la prima vedere, cazurile sunt diferite.

Însă analiștii sunt de părere că se conturează o nouă fază a represiunii - de data asta vizând chiar susținători ai regimului, pe măsură ce facțiuni rivale încep să se lupte între ele.

„În primă fază, au vizat vocile antirăzboi. Acum acestea au dispărut, iar mașina represivă nu mai poate fi oprită”, apreciază politologul rus Ekaterina Schulmann.

În cazul lui Markov, despre care se știa că întreține relații cu elitele politice din Azerbaidjan, o teorie este că acesta a căzut în dizgrație după ce relațiile dintre Moscova și Baku s-au deteriorat la un nivel dramatic.

Cât despre Aliohin, acuzația oficială este că și-a însușit bani din fondurile strânse pentru trupele ruse pentru a-și cumpăra o mașină scumpă cu care s-a afișat pe rețelele de socializare.

Montian se confruntă cu acuzații similare, fiind anchetată pentru deturnate de fonduri destinate frontului.

Luptă între facțiuni

Aceste acuzații sunt doar de fațadă, apreciază observatorii. De fapt, este vorba de o ruptură care se adâncește între două tabere: pe de parte, propagandiștii veterani cu strânse legături cu ministerul apărării și Kremlinul, așa-numiții  „loialiști” și, de cealaltă parte, grupul numeros al susținătorilor ultranaționaliști ai războiului - „militariștii” sau „bloggerii Z”.

Formată din sute de bloggeri proeminenți și activiști voluntari, rețeaua s-a ocupat de strângere de fonduri, a cumpărat drone și vehicule și a livrat provizii soldaților din prima linie.

Acești bloggeri pro-război de linie dură au criticat uneori deschis modul în care este purtat războiul, iar independența lor relativă față de stat a determinat Moscova să susțină atacuri împotriva lor.

„Autocrațiile se tem de orice fel de mobilizare civică”, a explicat Schulmann. „Orice mișcare autentică, inclusiv una pro-război, este percepută ca una de obstrucție, deci potențial periculoasă.”

De altfel, Kremlinul a luat măsuri în trecut pentru a limita unele curente ale mișcării pro-război care i-au scăpat de sub control - de pildă,  încarcerându-l pe popularul comentator radical Igor Girkin în 2024.

Pe de altă parte, în joc sunt foarte mulți bani.

„În esență, conflictul lor este o luptă pentru resurse”, spune Ivan Philippov, cercetător și scriitor rus specializat în mișcarea pro-război. El a dat exemplul moderatorului de televiziune Vladimir Soloviov, imaginea publică a taberei „loialiste”, care s-a aflat în fruntea eforturilor de scoatere din joc a bloggerilor și voluntarilor pro-război. Motivul probabil: mulți dintre acești susținători zeloși au reușit să strângă mai multe fonduri pentru front decât propria organizație caritabilă.

Ceea ce li s-a întâmplat celor trei adepți ai lui Putin, care s-au trezit deodată victime inocente ale mașinăriei represive a regimului, aduce cu o justiție aproape ironică.

„A fost amuzant să văd cum cei care nu au obiectat niciodată când liberalii au fost închiși descoperă brusc că justiția din Rusia este selectivă, că literalmente oricine poate fi aruncat în închisoare fără motiv”, a comentat Philippov. 

„E o neînțelegere”, a protestat Markov, la câteva ore după ce a fost declarat agent străin, contestând legea agenților străini drept opusă constituției ruse și „o încălcare gravă a drepturilor civile”.

Analiștii anticipează o represiune extinsă a acestui grup - mai ales după ce majoritatea inamicilor regimului se află acum după gratii sau în exil.

„Aparatul represiv rusesc trebuie să își facă cotele. Mașinăria trebuie să se autoalimenteze”, conchide Schulmann.