Kremlinul refuză un armistițiu temporar. „Ar fi doar un răgaz pentru Ucraina”

Moscova este posibil să respingă propunerea unei încetări temporare a focului, afirmând că aceasta ar reprezenta „un simplu răgaz” pentru trupele ucrainene. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui Vladimir Putin, a declarat joi la televiziunea de stat că Moscova caută un acord pe termen lung, care să respecte interesele Rusiei și să evite orice soluție provizorie.

Ușakov a subliniat că, pentru Rusia, armistițiul de 30 de zile discutat recent între Washington și Kiev nu ar fi decât o pauză pentru forțele ucrainene, fără a rezolva în mod real conflictul.

În același timp, Moscova a avertizat că orice încercare de a trimite forțe europene de menținere a păcii în Ucraina va fi considerată un „conflict armat direct” cu Rusia. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a declarat că prezența unor unități militare străine pe teritoriul ucrainean ar duce la o escaladare a conflictului, iar Rusia ar răspunde „cu toate mijloacele disponibile”.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care o delegație americană a sosit la Moscova pentru a discuta rezultatele întâlnirilor dintre oficialii ucraineni și americani din Arabia Saudită, în cadrul unui efort diplomatic al președintelui Donald Trump de a găsi o cale de reconciliere între Rusia și Ucraina.

În plus, Kremlinul a anunțat recucerirea orașului Suja, un punct strategic în regiunea Kursk, unde forțele ucrainene au încercat anul trecut o ofensivă pentru a crea o pârghie în viitoarele negocieri. În paralel, liderul rus Vladimir Putin ar fi vizitat recent acest front, demonstrând interesul constant al Moscovei de a menține controlul asupra teritoriilor din estul Ucrainei.

Rusia se pregătește pentru un conflict pe termen lung

Un document pregătit pentru Kremlin de un think tank apropiat de FSB dezvăluie o viziune extrem de dură a Moscovei asupra negocierilor de pace. Conform surselor citate de The Washington Post, Rusia respinge orice plan de încetare a focului pe termen scurt și susține că o soluție pașnică nu va fi posibilă înainte de 2026. Mai mult, Kremlinul insistă pe recunoașterea suveranității Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pe care le ocupă și cere o „divizare” a statului ucrainean, cu crearea unor zone tampon și demilitarizate, mai ales în apropierea regiunii Crimeea.

De asemenea, Moscova respinge orice propuneri de desfășurare a forțelor de menținere a păcii și pune sub semnul întrebării toate discuțiile privind reducerea sancțiunilor internaționale. Kremlinul consideră că aceste măsuri sunt „exagerate” și nu au un impact semnificativ asupra poziției sale în negocieri.

„Rusia nu este interesată de o soluționare rapidă a conflictului. Ceea ce dorim este să remodelăm arhitectura de securitate europeană și să facem din Ucraina un stat neutru, sub influența noastră directă”, se arată în documentul consultat de The Washington Post.

Provocările unui acord de pace

În acest context, președintele Donald Trump se confruntă cu o sarcină extrem de dificilă. Deși Kievul a acceptat propunerea americană de armistițiu de 30 de zile, Moscova rămâne fermă pe poziții, având la îndemână numeroase strategii de a trage de timp și de a slăbi poziția negociatorilor occidentali. Analiștii avertizează că drumul spre un acord de pace real rămâne presărat cu obstacole majore, iar orice încetare a focului ar putea să nu fie decât o altă etapă intermediară într-un conflict care pare să nu se mai termine prea curând.

De asemenea, unii experți consideră că strategia Rusiei include nu doar câștiguri teritoriale, ci și o mai mare influență asupra politicii interne ucrainene și a relațiilor sale cu Occidentul, în special cu NATO. „Rusia vrea o soluție pe termen lung, care să-i garanteze controlul asupra regiunilor ocupate și să submineze complet autoritatea Kievului”, afirmă Thomas Graham, fost director pentru Rusia în timpul administrației Bush.

Astfel, în ciuda eforturilor de a media un acord, viitorul Ucrainei rămâne incert, iar războiul continuă să-și lase amprenta asupra regiunii, cu riscuri majore pentru stabilitatea globală.