Înarmarea ascunsă a Rusiei. Fondurile secrete cu care Putin îşi alimentează maşinăria de război

Fondurile alocate de Vladimir Putin pentru consolidarea armatei au ajuns anul acesta la un nivel nemaiîntâlnit după încheierea Războiului Rece, reiese dintr-o analiză Bloomberg. Folosindu-se de aşa-numitul „buget negru” - declarat, dar nedefalcat -, Putin investeşte mai mult ca oricând, fiind convins că întărirerea militară va impulsiona şi economia.

„Bugetul negru” al Rusiei s-a dublat din 2010 încoace, ajungând anul acesta la 3.200 de miliarde de ruble (60 de miliarde de dolari), arată agenţia de ştiri Bloomberg într-o analiză, citând statistici compilate de Institutul Gaidar, un think tank independent cu sediul la Moscova.  

Anul acesta, bugetul oficial alocat de Kremlin pentru Apărare se ridică la 60,4 de miliarde de dolari. Peste jumătate din banii pentru acest an au fost cheltuiţi deja încă din primele trei luni ale anului, fără a se specifica pe ce anume.

Însă, pe lângă acesta, reiese din analiza Bloommberg, Putin investeşte alte fonduri ascunse, bazându-se pe ideea că aceste cheltuieli vor restarta şi economia rusă, puternic afectată de sancţiunile internaţionale, ieftinirea ţiţeiului, ieşirile masive de capital şi deprecierea rublei. 

Preşedintele rus alege să pompeze bani în tancuri, rachete şi uniforme, deturnând în acest sens fonduri din sectoare precum Sănătatea. Pentru prima dată, mii de angajaţi din Apărare vor fi transferaţi la companii comerciale, totul în efortul de înarmare şi relansare economică, scriu jurnaliştii străini. 

„Guvernul rus are două misiuni urgente: consolidarea securităţii pe toate palierele societăţii şi promovarea inovaţiilor pentru a stopa stagnarea economică”, a explicat Ruslan Pukhov, directorul Centrului de Analiză Strategică şi Tehnologică şi consilier al ministrului Apărării de la Moscova. Ceea ce oficialii ruşi numesc „stagnare economică” este explicată de economişti drept o contracţie economică dură: economia rusă va înregistra o scădere de până la 4,5% anul acesta -primul an de contracţie din 2009 încoace -, iar rata inflaţiei va urca la 12%. 

„Soluţia ambelor probleme este intensificarea dezvoltării în sectorul industriei militară”, continuă Pukhov. 

Atunci când Putin a venit la putere, acum 15 ani, economia rusă se afla în colaps. De atunci, preşedintele rus şi-a făcut un obiectiv din majorarea constantă a bugetului militar, a cărui valoare a crescut în acest interval de mai bine de 20 de ori. Anul trecut, fondurile totale alocate Apărării - bugetul oficial şi cel negru - au totalizat 84 de miliarde de dolari, conform datelor Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm. 

Războiul perpetuu

În momentul de faţă, banii alocaţi de Kremlin pentru Apărare, securitate naţională şi forţe de ordine reprezintă 34% din bugetul total al Federaţiei Ruse. În 2010, acest raport era de două ori mai mic. Comprativ, bugetul alocat de americani pentru acest sector înghite 18% din totalul banilor publici, conform Centrului de Analiză a Bugetului şi a Politicilor Prioritare de la Washington. 

Scopul final al Rusiei este „inducerea unei stări permanente de război, care să devină o realitate naturală în viaţa naţională”, arată Academia Naţională de Apărare din Letonia. 

„Trebuie să facem pentru industria militară ceea ce am făcut şi pentru Soci”, le-a spus Putin generalilor la 12 mai, referindu-se la cele 50 de miliarde de dolari cheltuite de ruşi pentru ridicarea satului olimpic în staţiunea de la Marea Neagră pentru Jocurile de Iarnă din 2014. „Toate problemele legate de alocarea resurselor adecvate au fost rezolvate”, a dat asigurări preşedintele rus. 

Batalioanele industriale

În aceeaşi zi, Putin a semnat decretul de înfiinţare a ceea ce chiar el a numit programul de „batalioane industriale”, care presupune ca mii de recruţi militari să poată alege a face armata sau a lucra în companii din industria Apărării. 

Apoi, după ani de probleme cu finanţarea, producătorii ruşi de armament au început să primească în avans bani de la stat pentru comenzi. Industria rusă a Apărării înseamnă peste 1.300 de companii şi 25 de milioane de angajaţi. 

Până în 2016, bugetul negru ar putea ajunge să însemne 25% din banii publici în Rusia, creşterea datorându-se programului secret de înarmare combinat cu catalogarea „tot mai multor agenţii şi activităţi - precum poliţia de frontieră - drept secrete de stat, sub incidenţa securităţii naţionale”, avertiza anul trecut Fondul Monetar Internaţional într-un raport. 

Eforturile de întărire a armatei ruse sunt nu doar vizibile, ci evidente la un nivel - cel al cadrelor. Numărul soldaţilor „este poate cel mai palpabil semn al transformării militare prin care trece Rusia”, explică Igor Sutiagin, cercetător-senior în cadrul Royal United Services Institute de la Londra. 

„În timp ce numărul cadrelor a scăzut în toate ţările vestice din 2011 încoace, numărul soldaţilor ruşi a crescut cu 25% în acelaşi interval, ajungând la 850.000. Chiar şi aşa, nu a fost atinsă încă ţinta de un milion de soldaţi asumată în 2010”, continuă Sutiagin. 

Apoi, Rusia se poate baza şi pe 2,5 milioane de rezervişti, conform datelor compilate de Global Firepower, care clasează Rusia pe al doilea loc în topul celor mai puternice armate din lume. Pe prima poziţie se află SUA. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/criza-economica-din-rusia" target="_blank">View the story "Criza economică din Rusia" on Storify</a>]