Ialta, reîncălzită și teoria haosului. Cum profită Vladimir Putin de viziunea lui Donald Trump asupra dezordinii globale
0Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis semnale clare de susținere față de viziunea președintelui american Donald Trump privind remodelarea ordinii mondiale. Pentru Kremlin, această abordare nu este o surpriză, ci o oportunitate care se potrivește perfect cu una dintre regulile de aur ale politicii externe ruse: divide et impera (dezbină și cucerește).
„Am susținut întotdeauna și vom continua să susținem orice inițiativă care contribuie la consolidarea stabilității internaționale”, a declarat Putin, referindu-se la așa-numitul Consiliu pentru Pace în Gaza, la care a fost invitat de Donald Trump.
Moscova pare puțin impresionată de criticile venite din partea Ucrainei și a mai multor state europene, care avertizează că o astfel de structură ar putea marginaliza sau chiar înlocui Organizația Națiunilor Unite. Din perspectiva Kremlinului, o lume multipolară, chiar și una instabilă, este preferabilă unei ordini internaționale dominate de reguli și instituții, scrie agenția EFE.
Deși insistă oficial că nu urmărește militarizarea Arcticii, Rusia privește cu interes orice mișcare – inclusiv dosarul Groenlanda – care ar putea slăbi coeziunea NATO.
O alianță de conveniență
Declarațiile publice rare și atent calibrate ale lui Vladimir Putin din ultimele luni trădează, totuși, un anumit disconfort față de imprevizibilitatea deciziilor de politică externă ale lui Donald Trump.
Deși Venezuela și Iranul rămân aliați apropiați ai Moscovei, Rusia s-a dovedit incapabilă sau neinteresată să îi protejeze de presiunile americane. Loviturile recente ale SUA, care au neutralizat sisteme de apărare antiaeriană de producție rusească, au scos la iveală limitele reale ale influenței Kremlinului asupra partenerilor săi autoritari.
La o ceremonie dedicată noilor ambasadori, Putin a criticat, fără a-l numi direct pe Trump, „legea celui mai puternic” și impunerea unilaterală de sancțiuni și tarife la nivel global.
Cu toate acestea, liderul de la Kremlin știe că o colaborare cu Trump ar putea fi esențială pentru a obține măcar o victorie simbolică în Ucraina – lucru imposibil dacă Rusia ar respinge inițiativa Consiliului pentru Pace.
„Aș dori, în primul rând, să-i mulțumesc președintelui Statelor Unite pentru propunerea sa”, a spus Putin, cerând Ministerului de Externe să continue consultările cu „partenerii strategici”.
Deși Trump susține că Putin ar fi acceptat deja invitația, președintele rus trebuie să se consulte cu China, care privește cu suspiciune o eventuală reuniune ce ar putea fi folosită de Washington pentru a exercita presiuni și pe alte dosare sensibile, inclusiv Taiwan.
Ialta, reîncălzită și teoria haosului
În Rusia, Consiliul pentru Pace și alte inițiative ale lui Trump sunt interpretate ca începutul unei noi împărțiri a lumii între marile puteri, într-o logică ce amintește de Yalta.
În acest scenariu, Kremlinul și-ar consolida influența asupra spațiului post-sovietic – Ucraina, Caucazul și Asia Centrală –, în timp ce SUA ar domina Americile, iar China și India ar controla Asia.
Opoziția Europei este considerată marginală, într-o lume în care forța militară revine în prim-planul geopoliticii secolului XXI. Războiul devine, din nou, un instrument legitim de politică externă, justificând sancțiuni, presiuni economice și bombardarea infrastructurii civile.
Rusia mizează pe arsenalul său nuclear și pe armele hipersonice pentru a forța Europa să accepte un rol secundar, de spectator.
Această nouă „Mare Confruntare” seamănă mai degrabă cu jocul de putere din secolul al XIX-lea decât cu ordinea bazată pe alianțe precum NATO sau pe uniuni economice precum UE.
Viziunea este apropiată de ceea ce Clubul Valdai, apropiat Kremlinului, numește „Teoria Haosului”. Deși Putin invocă frecvent dreptul internațional, acesta rămâne subordonat intereselor de securitate ale Rusiei.
În realitate, consensul multipolar care se conturează amintește mai degrabă de Pactul Ribbentrop–Molotov din 1939 decât de conferințele postbelice de la Teheran, Potsdam sau Ialta.
Groenlanda: un precedent periculos
În acest context, Kremlinul a evitat cu grijă să critice poziția tot mai agresivă a Washingtonului față de Groenlanda.
„Nu este treaba noastră”, a spus Putin, într-un contrast evident cu pozițiile sale anterioare, când condamna independența Kosovo drept o „cutie a Pandorei”. Mai mult, liderul rus a avansat chiar o evaluare financiară a teritoriului arctic, estimându-l între 200 de milioane și un miliard de dolari.
Moscova nu a condamnat presiunile exercitate de Trump asupra Danemarcei pentru vânzarea insulei, comparând situația cu vânzarea Alaskăi către SUA de către țarul Alexandru al II-lea, în 1867.
Indiferent dacă ar fi vorba de o achiziție sau de o anexare, Kremlinul vede un asemenea precedent ca pe o oportunitate de a diminua criticile internaționale privind anexarea Crimeei în 2014.
„Crimeea nu este mai puțin importantă pentru securitatea Rusiei decât este Groenlanda pentru securitatea Statelor Unite”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
În viziunea Moscovei, un acord privind Groenlanda ar putea deschide, în timp, calea către recunoașterea de către Congresul SUA a câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina – atât pe teren, cât și în Constituția Federației Ruse.