Dughin, Trump și noul imperiu multipolar, o alianță a dezordinii. Ucrainei i se rezervă doar dispariția

Aleksandr Dughin, filosoful rus supranumit adesea „ideologul Kremlinului”, revine în actualitate cu o lucrare care pare mai curând o confesiune doctrinară decât o analiză geopolitică.

În volumul „Revoluția Trump: O nouă ordine a marilor puteri”, Dughin celebrează ceea ce consideră a fi apogeul proiectului său ideologic: alegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat la Casa Albă, simbol al prăbușirii ordinii liberale occidentale și începutul unei lumi multipolare, ordonate – firește – în jurul Rusiei.

Pentru cei familiarizați cu opera lui Dughin, cartea nu aduce revelații, ci o cristalizare a vechilor obsesii: ura față de modernitatea liberală, disprețul pentru ideea de drepturi universale și fascinația pentru modelele autoritare, de la Carl Schmitt la... Führerul însuși. Dughin nu se mai ascunde. În paginile acestui volum, exaltarea tribalismului colectiv și nevoia de „voință imperială” nu mai sunt metafore, ci imperative geopolitice, scrie în revista Skeptic, Robert Zubrin, inginer aerospațial, președintele Societății Marțiene și autorul cărților „The Case for Mars”, „Entering Space”, „Energy Victory”, „Merchants of Despair” și „The Case for Space”.

Sfârșitul democrației liberale

Lucrarea este prefațată de Constantin von Hoffmeister, editorul editurii Arktos, un laborator de idei de extremă dreapta. Într-un stil apocaliptic, von Hoffmeister anunță sfârșitul lumii vechi și începerea unei „răsturnări a paradigmelor”: globalismul ar fi fost îngropat sub cenușa „trumpismului 2.0”, iar din ruinele sale s-ar ridica o lume „teribilă în puritatea ei”.

Dughin preia firul narativ cu aceeași pasiune ideologică. Trump este descris ca liderul providențial care, odată întors la putere, rupe definitiv cu ordinea liberală de după 1945. În viziunea sa, Statele Unite ar renunța la alianțele tradiționale, precum NATO, și s-ar repoziționa ca o putere suverană, parte a unui trio imperial alături de Rusia și China. Restul lumii? Spații de influență, teritorii împărțite între jucători geopolitici într-o nouă variantă de Pact Molotov–Ribbentrop.

Un Comintern de extremă dreapta, de la Le Pen la Orbán

Dughin nu își ascunde intențiile. El aspiră la o Internațională iliberală, un Comintern inversat, în care partide radical-naționaliste din Europa (de la AfD la Le Pen, de la Farage la Orbán) joacă roluri sincronizate sub același șablon: xenofobie, populism anti-UE și fidelitate ideologică față de Kremlin. Alegerea lui Trump este, în această logică, momentul de glorie al „ramurii americane” a acestei mișcări.

Cartea este, în fond, o reafirmare a scopurilor geopolitice ale Rusiei într-o lume post-liberală: slăbirea alianțelor occidentale, abandonarea Ucrainei, retragerea SUA din teatrele internaționale și crearea unei ordini globale în care dreptul forței prevalează în fața forței dreptului.

Ucrainei i se rezervă doar dispariția

Potrivit lui Dughin, Ucraina este un stat epuizat, fără viitor, o „carcasă toxică” de care Trump ar trebui să se lepede. Zelenski este prezentat ca o figură disperată, ignorată în marile negocieri care, susține Dughin, se poartă între Putin și Trump. Despre Ucraina nu se discută, ci se decide. Viitorul său ar fi deja pecetluit: excluderea din istorie în numele noii ordini multipolare.

Strategia Kremlinului, continuă Dughin, este simplă: Trump „cedează” Ucraina Europei, care nu o poate susține, iar această povară economică, militară și morală ar accelera prăbușirea Uniunii Europene. Este un cal troian geopolitic menit să fragilizeze atât aliații SUA, cât și concurenții economici ai Americii.

Un „Augustus” care vrea și Groenlanda, și Canalul Panama

Dughin merge mai departe, zugrăvindu-l pe Trump ca pe un împărat modern, inspirat de Roma antică, care ar fi pregătit să cumpere Groenlanda, să anexeze Canada și chiar să „integreze” Mexicul – nu ca parteneri, ci ca teritorii imperiale. Este o reverie geopolitică în care realismul dispare complet, dar fascinația pentru puterea totală rămâne constantă.

Trump este, în această narațiune, omul nou al secolului XXI, „eliberatorul” Americii de idealurile universale – drepturile omului, democrația, ordinea liberală – și constructorul unei lumi în care marile puteri decid soarta celor mici, în funcție de interesele lor conjuncturale.

O lume periculoasă, dar familiară. Rusia a mai trăit-o

Poate cea mai mare ironie este că această „ordine multipolară” pe care Dughin o idolatrizează seamănă izbitor cu lumea pre-1945. Iar pentru Rusia, acea epocă a fost o succesiune de catastrofe. Războiul ruso-japonez, Primul Război Mondial, Războiul Civil, Războiul cu Polonia, și apoi al Doilea Război Mondial au ucis zeci de milioane de ruși. Lumea Pax Americana, cu toate imperfecțiunile sale, a oferit – inclusiv Rusiei – opt decenii de stabilitate relativă. Dar Dughin vrea să dea ceasul înapoi, susține în revista Skeptic, Robert Zubrin.

În cele din urmă, cartea lui Dughin nu este doar un manifest anti-liberal, ci și un test al limitei: cât de departe poate merge un proiect ideologic care ignoră complet valorile morale, înlocuindu-le cu oportunism și putere brută?

Iar dacă întrebarea pare teoretică, e bine să ne amintim: în multe capitale occidentale, Dughin nu mai este un nume exotic. E o lectură de cabinet.